Madalina, colega de la HR, m-a rugat sa dau zvon si pe blog despre extinderea echipei de web marketing de la ePayment cu un SEO guy/girl.

Cateva din cerintele Madalinei:

• minim 2 ani experienta in proiecte de SEO;
• experienta in dezvoltarea, implementarea si monitorizarea strategiei de optimizare;
• experienta cu rapoarte de SEO, AdWords, Web Analytics constituie un plus;
• experienta relevanta in promovare prin motoarele de cautare;

Mai multe detalii si cum poti aplica poti afla direct de pe site-ul ePayment.

Iata cateva ponturi pentru job

• trebuie sa va placa si sa fiti placuti de Poxa (the content girl). Are o lovitura de dreapta destul de puternica de altfel;
• trebuie sa radeti la glumele lui Dan (the AdWords freak) mai ales cand e si Mihai (departamentul vecin) pe aproape. De altfel se duce si se plinge la Poxa;
• sa nu radeti de accentul si regionalismele lui Serban (CSS guru);
  
• din cand in cand e bine sa il invitati si pe George (the submission guy) la teatru sau concertele de jazz (are o pasiune pentru saxofon si trombon);
• Alex(webmaster), Ionut (designer) si cu mine suntem the geek gang. Ne ocupam si de practical jokes in timpul liber… si nu numai;
• de ziua Adrianei (el chefe) nu uitati sa-i luati o lampa de citit. Face colectie.

Pe Madalina (HR) o veti cunoaste la interviu. Are o pasiune pentru acvarii si pesti (va recomand sa-i vorbiti despre asta pentru a o lua de partea voastra).

Principala sursă de venit pentru site-urile de publishing din online-ul românesc o reprezintă advertisingul. Realitatea care stă în spatele acestei afimații este că un număr mare de companii investesc sume foarte mari în a-și posta bannere pe aceste site-uri de publishing și că principalul criteriu de stabilire a succesului unei campanii îl reprezintă traficul generat.

Scopul acestui tutorial nu este să urmărim ce trafic au generat acele bannere. Sunt sigur că aceste date deja le aveți furnizate de aplicațiile pe care le folosiți pentru servirea bannerelor. Scopul articolului este să urmărim cum se comportă pe site-ul pe care îl promovați acei utilizatori care au dat click pe bannere.

Dar să trecem la fapte

Google Analytics ne oferă o metodă foarte ușor de implementat prin care să putem identifica tot traficul care a dat click pe un anumit banner sau grup de bannere indiferent de site-ul pe care sunt postate bannerele. Metoda este practic invizibilă pentru utilizatori și nu afectează în nici un fel experiența lor online.

Metoda, numită și link taging, presupune adaugarea unor variabile linkurilor care se află în spatele banerelor. Cu ajutorul acestor variabile Google Analytics iți va permite să generezi ropoarte de trafic avansate pentru campaniile tale online.

Astfel, linkul bannerului ar trebui înlocuit din www.siteulmeu.ro/landingpage.html în ceva similar cu www.siteulmeu.ro/landingpage.html?utm_source=site-auto-300×250&utm_medium=banner&utm_campaign=oferta-speciala

Cum să faci acest lucru?

Cum anume să adaugi aceste variabile sau taguri? O poți face manual sau folosind acest tool pe care l-am scris special pentru campaniile de bannere. Te poti folosi bineinteles si de toolul oficial dezvoltat de Google.

Accesare Tool Campanii Bannere

Odata aplicată această metodă, în Google Analytics vei avea acces la datele de trafic în funcție de numele campaniei, sursa campaniei sau mediul folosit de campanie. (vezi dropdown Dimension in imagine)

Mai mult decât atât, poți apoi să segmentezi tot traficul doar la cel de pe urma campaniei tale și să ai acces la un val uriaș de date care să te ajute la stabilirea și compararea performanței diferitor campanii de bannere. Iată un exemplu de segment care te-ar putea ajuta în această direcție.

In cazul în care ai setate Goluri cu valoare presetată și/sau în care ai eCommerce Tracking-ul activat vei putea afla imediat dupa segmentarea traficului suma pe care ți-a returnat-o campania de bannere. Mai mult, vei ști exact care site și care tip de banner ți-a adus cel mai mare venit, fiind o informatie foarte importantă pentru stabilirea viitoarelor campanii. Despre setare valorilor la Goal-uri am mai scris in trecut si a scris si Liviu Taloi.

Acțiune cu valoare adăugată

Iată un alt set de întrebări la care vei putea răspunde după ce ai acces la noile date:

• Ce bounce rate îmi ofera campania? Care tip de banner sau site/pagină pe care este pus bannerul îmi ofera cel mai mic bounce rate?
• Care este rata de utilizatori care revin pe site după ce au dat click pe un banner? Vin direct sau folosesc motorul de căutare pentru a reveni? Dacă folosesc motorul de cautare, ce cuvinte caută?
• Care sunt principalele 5 sau 10 puncte de ieșire din site a utilizatorilor ce au dat click pe banner?
• Cați utilizatori din cei ce au dat click pe banner doresc să afle mai multe detalii despre oferta ta (dacă acesta este cazul) și in ce pagini cauta aceste detalii.

Astfel de date iți pot fi foarte de folos pentru a observa de exemplu dacă un banner pus pe un site cu profil de știri economice iți aduce rezultate mai bune decât un banner plasat pe un site de profil auto. Bineînțeles un fapt despre care s-ar putea scrie romane întregi dar nu intenționez să vă plictisesc stă în modul în care se comportă landing page-urile către care sunt atrași utilizatorii prin campania de bannere.

Pentru cei interesați și mai mult de trackingul campaniilor online, săptămâna trecută am postat un articol pe blogul Avangate despre cum poți folosi tagurile de Google Analytics pentru a face tracking la linkurile pe care le răspândești în social media folosind servicii Short URL’s precum tinyurl.com sau is.gd.

Voi cum măsurați performanța unei campanii de bannere?

Cel mai probabil vei răspunde ca homepage-ul… dar de ce să te grăbești cu un răspuns când poți afla exact. Un prim lucru pe care ar trebui să-l definești este cum stabilești care este acțiunea prin care site-ul tău îți aduce profit. Astfel de acțiuni pot fi o vânzare online, abonarea la newsletter, un click pe un ad sau o rezervare online.

Fiecare din aceste acțiuni poate fi urmărită îndeaproape și de fiecare dată când se întâmplă una din conversiile mai sus enumerate crește rata de profitabilitate a site-ului. Tocmai pentru a urmări aceste acțiuni Google Analytics permite setarea de “Conversion Goals”.

Un exemplu concret

Dar ce legătură au toate acestea cu cea mai importantă pagină din site-ul tău? Să luăm un exemplu concret.

Să presupunem că reprezinți o agenție de turism unde utilizatorii pot face rezervări online printr-un formular care se află la adresa www.agentie-turism.ro/formular-rezervare.html. Odata completat acest formular utilizatorul ajunge intr-o pagina denumită www.agentie-turism.ro/multumim-pentru-rezervare.html. In mod evident, obiectivul acestei agentii este ca un număr cât mai mare de utilizatori să finalizeze acest proces de rezervare online.

Stabilirea de “Conversion Goals”

Iată cum poate fi setată in Google Analytics urmărirea acestei acțiuni astfel incât să fie înregistrate toate datele despre aceste conversii:

Un pas important este setarea unei valori pentru campul “Goal Value”. Această valoare ne va ajuta să identificăm cea mai importantă pagină din site.

Odata setată această acțiune după câteva zile va putea fi accesat in Google Analytics următorul raport:

In coltul dreapta jos Google Analytics ne anunță că toate aceste rezervări valoreaza 17 800$. Deși această cifră este departe de a fi precisă sau chiar reală scopul ei nu este să ofere informații despre profitabilitatea rezervărilor ci despre valoarea conținutului site-ului. Pe baza acestei valori Google Analytics calculează in variabila $index aportul fiecărei pagini din site pentru atingerea obiectivului de completare a formularului de rezervare.

Raport cu cele mai importante pagini din site

Odată accesat raportul cu cele mai vizitate pagini din site (Content > Top Content), poți ordona acest raport in funcție de variabila $index și vei avea acces la topul celor mai importante pagini din site-ul tău. Iată un exemplu:

$index de fapt este strâns legat de procentul de utilizatori care accesează o anumită pagină și în final ajung să solicite o rezervare. Cu alte cuvinte, raportul de mai sus poate fi tradus astfel: Acestea sunt paginile care odată accesate au convins cei mai mulți utilizatori să facă o rezervare online.

Poti accesa Google Analytics Help pentru detalii exacte de calculare a variabilei $Index.

In cazul în care ai un magazin online lucrurile pot deveni și mai interesante. Cu ajutorul eCommerce Tracking in Google Analytics fiecărui proces de cumpărare i se poate atribui exact valoarea produselor cumpărate. Astfel precizia de calculare $Index va fi și mai mare.

Timpul să trecem la acțiune

In nici unul din site-urile pe care le-am urmărit nu mi s-a întâmplat ca homepageul să fie pagina cea mai valoroasă. Cu toate acestea, de cele mai multe ori eforturile noastre de optimizare se duc către homepage.

Identificarea și îmbunătățirea paginilor cele mai importante din site-ul vostru vor avea ca rezultat cel mai probabil, creșterea profitabilității.

Care sunt cele mai importante pagini din site-ul tău? Folosești și alte abordări pentru a identifica paginile de importanță majoră pe care să-ți canalizezi eforturile de optimizare a site-ului tău?

Firefoxul nu este doar un browser. Este unealta fara de care orice dezvoltator web, indiferent de departamentul din care face parte, nu ar trebui sa se lipseasca.

Dar de ce Firefox si nu Opera, Safari, internet Explorer, si mai nou chiar Google Chrome? Motivul este simplu: pe linga faptul ca este un browser rapid si stabil ofera o putere foarte mare de customizare care sa-ti usureze experienta de pe internet, indiferent de domeniul in care lucrezi. Mii de programatori voluntari si-au dedicat din timp pentru a dezvolta pluginuri care sa aduca interactionare cat mai mare intre utilizator si spatiul web.

Iata in continuare o lista cu 15 pluginuri cu care lucrez si pe care le recomand web marketerilor, si nu numai:

Greasemonkey

Acest plugin imi usureaza munca incredibil de mult. Permite cu ajutorul limbajului de programare Java Script modificare unei pagini de internet pe care o vizitezi. Modificarile vor fi vizibile doar pentru tine de fiecare data cand vei vizita acea pagina de internet. Eu folosesc acest plugin pentru a customiza serviciul Google Analytics si pentru a imi facilita obtinerea de informatii valoaroase din punct de vedere SEO.

Si nu, nu imi programez singur aceste customizari. Exista librarii online care gazduiesc mii de posibile customizari si pe care le poti adauga cu usurinta in firefox-ul tau. Unii folosesc acest plugin doar pentru placere modificand logo Google cu orice alt nume, dar pastrand acelasi tip de scris.

Scripturile pe care le folosesc eu sunt:

• Nofollow Script - permite vizualizarea automata a linkurilor ce au atributul nofollow
• Google Analytics Report Enhancer - “ajuta” Google Analytics sa ofere mai multe date decat in mod normal
• Multiple Profile in Google Analytics - schimbarea profilului in Google Analytics dar pastrarea raportului in care te afli
• Keyword trends in Google Analytics - ofera raport customizat cu acele cuvinte cheie din motoarele de cautare care au adus cele mai bune rezultate in ultimele 7 zile
• Column Sorting in Google Analytics (olandeza) - foarte util pentru a compara rezultatele din Google Analytics pe un anumit segment preselectat de tine.
• Show all profiles in Google Analytics - permite afisarea tuturor profilelor in Google Analytics. Default sunt aratate doar primele 10.

Firebug

Acest plugin este folosit cu predilectie de catre programatorii web. Cu toate acestea daca lucrezi in Web Marketing, cu siguranta stapanesti bine HTML-ul iar acest tool iti va usura foarte mult identificarea oricaror probleme care tin de cod sursa: de la layout pina la informatii importante din punct de vedere SEO.

Folosesc acest plugin impreuna cu doua add-onuri: Pixel Perfect imi permite sa suprapun imaginea trimisa de designer peste layoutul oferit de programatori pentru a vedea daca sunt diferente iar Yslow imi permite sa masor timpul de incarcare a unei pagini web si care ar fi motivele care ar incetini incarcarea.

Measureit

Measure it e un plugin foarte drag mie. Permite masurarea in pixeli a oricarei suprafete de pe ecran. E foarte usor de utilizat si unul din preferatele designerului cu care lucrez.

NoScript

Acest plugin nu face altceva decat sa dezactiveze toate scripturile javascript din o pagina de internet si sa le activeze doar la cererea utilziatorului. Odata activat va tine minte aceasta optiune. Desi scopul lui este sa ofere securitate utilziatorilor pe internet eu il folosesc si pentru a verifica modul in care un site functioneaza cu Java Script dezactivat.

Acest plugin este foarte raspandit intre utilizatori motiv pentru care optimizarea site tau si pentru utilizatori cu Java Script dezactivat e mai mult decat recomandabila.

ScreenGrab

Acest plugin, din nou foarte util celor din lumea web design-ului, permite salvarea imaginii (format .png) unei pagini de internet in trei optiuni: doar o portiune selectata, doar partea vizibila pe ecran, toata pagina indiferent de scroll.

Secure Login

Folosesc acest plugin din motive de securitate. In cazul in care pentru o autentificare exista si posibilitatea de conectare securizata (https://), atunci acest plugin va alege automat varianta securizata.

Seo Link Analysis

Seo Link Analysis a fost dezvoltat de Joost da Valk si este destinat utilziatorilor de Google Webmasters Tools sau de Yahoo Site Explorer. Pentru toate linkurile catre un anume site va acest plugin va forta afisarea Page Rankul paginilor care fac link. Imi permite astfel sa vad care linkuri sunt valoroase, care au atasate atributul No Follow sau care linkuri nu au fost inca indexate.

Stumbleupon Toolbar

StumbleUpon este o comunitate de social bookmarking. Toolbarul instalat in firefox (exista si varianta de Internet Explorer) va permite adaugarea cu usurinta a unui articol pe care il consideri valoros in profilul tau, trimiterea lui catre toti prietenii tai, si cautarea directa din toolbar in linkurile prietenilor tai sau a intregii comunitati. Este o comunitate valoroasa pentru web marketeri si designeri.

Update Scanner

Acest plugin iti permite sa urmaresti site-urile competitorilor pentru modificari. de fiecare data cand va fi facut un update pe site-ul acestora vei fi notificat.

WASP

Sunt total nedespartit de acest toolbar creat de Stephan Hamel de la Immeria. Imi permite sa urmaresc customizarile avansate de Google Analytics si sa verific cu usurinta toate informatiile ce sunt trimise de pe site catre Google Analytics sau orice alt serviciu de analiza avansata a traficului.

Web Developer

Ca si firebug permite debuging a codului sursa a unui website. Functionalitatea mea preferata de la Web developer este dezactivarea imaginilor intr-o pagina web (foarte utila la crearea de newslettere) si redimensionarea ferestrei de firefox pentru orice rezolutie dorita. E printre primele addonuri pe care mi le-am instalat infirefox.

Remove Cookie

Permite stergerea cookiurilor doar pe o anumita pagina de internet. Foarte utila mai ales in cazul anularii sesiunilor si verificarii unui site de posibile erori in ceea ce priveste utilizatorii autentificati sau orice actiuni care genereaza cookiuri.

Google UnPersonalized

Un plugin de folos mai ales celor din lumea SEO. permite vizualizarea rezultatelor de cautare din Google.com prin dezactivarea rezultatelor customizate in functie de utilizator. Pentru limbra google.ro dezactivarea rezultatelor customizate se face prin adaugare in url a urmatorului parametru: &pws=0.

User Agent Switcher

Un alt plugin de specialitate pentru cei ce lucreaza intensiv in lumea SEO. Permite schimbarea agentului Firefox in Google, internet explorer sau orice alt posibil agent. Cu alte cuvinte, daca un site ofera continut diferit unui motor de cautare fata de unui browser cu acest plugin acest lucru va fi usor de identificat. Pentru cei ce nu doresc sa instaleze acest plugin le recomand urmatoarea adresa: http://web-sniffer.net/ pentru astfel de verificari.

Google Analytics Goal Copy

Acest plugin va permite instalarea unui toolbar unde vei putea salva pina la 4 goluri de Google Analytics. Astfel de fiecare data cand vei crea un profil nou, popularea lui cu goluri se va face din doar 4 clickuri. Foarte usor de folosit si foarte util mai ales pentru site-urile unde am peste 20 de profile setate.

Cam asa s-ar rezuma lista mea de pluginuri. Voi ce-mi mai recomandati?

E drept ca mi-as fi dorit sa existe si o varianta in limba romana a acestui material. Oricum, consider ca merita vazut.

Personal folosesc Bloglines pentru a fi la curent cu ultimele noutati. Google Reader ofera toate functionalitatile necesare pentru a-ti putea accesa colectia de RSS si este atasat contului de Google.

Anuntul oficial pentru deschiderea Yahoo Romania a fost dat undeva in 5 mai si confirmat la o zi dupa, pe blogul lui Bobby Voicu, managerul si evanghelistul Yahoo! Romania.

Pina in acest moment sunt 40 de tari in care Yahoo! a “investit” si deschis servicii localizate. Dar ce va insemna mai precis deschiderea unui yahoo.ro si cum vor beneficia utilizatorii finali, dezvoltatorii de web si casele de online publishing de pe urma venirii Yahoo! este o tema pe care propun sa o dezbatem impreuna.

Iata premisele:

1. Yahoo! pierde teren in fata gigantului Google. In prezent sub 20% din cautarile din SUA se fac pe motorul Google (fata de 30% anult trecut). - sursa Hitwise

2. S-a negociat inlocuirea sistemului propriu de Paid Advertising (cel putin o parte din el) cu cel de la Google. Acest contract ar lasa pe Google fara nici un concurent real pe piata mondiala de online advertising in momentul actual. - sursa Yahoo!

3. Doar unul din serviciile Yahoo! din acest moment reprezinta un concurent real pentru corespondentul lui dezvoltat de Google: Flickr

4. Yahoo! are o retea de continut si servicii web foarte bine dezvoltata. De fapt, motorul de cautare Yahoo! reprezinta doar 12% din traficul total de pe siteurile proprii.

5. Yahoo! investeste in creativitate. Desi relativ putin folosite, unele servicii Yahoo! sunt la granita dintre Web 2.0 si Web 3.0 (semantic web).

6. Exista o nevoie reala de un concurent pentru Google. Yahoo! e singura companie la momentul actual care poate juca acest rol.

Dar sa vedem cum se reflecta aceste premise pentru piata din Romania.

1. Yahoo! pierde teren, insa Google e orb.

Romania, si probabil nici una din oricare alta tara se va decide sa investeasca in perioada urmatoare, nu va ajuta Yahoo! sa diminueze acest handicap. Pentru Google, decizia de a dezvolta intr-un timp cat mai scurt servicii localizate pentru toate tarile de pe glob a fost una care l-a impus ca jucator dominant pe piata motoarelor de cautare. E aproape imposibil sa ne imaginam ca brusc, lumea va renunta la google.ro in favoarea search.yahoo.ro.

Cu toate aceastea, accesul la o alternativa la cautari pe Romania este mai mult decat necesar. Google nu serveste intotdeauna cele mai bune rezultate, si nu exista nici o alta modalitate prin care sa le putem obtine.

Cred insa ca Yahoo! ar putea avea un atu in maneca in cele din urma. Poate chiar Bobby Voicu si comunitatea pe care acesta va incerca sa o construiasca in jurul marcii Yahoo!. In prezent nu exista un reprezentat Google Romania. Din cate stiu nu exista un suport specializat pe Romania si o echipa care sa fie atenta la specificul pietei de aici. Cand s-a extins la nivel mondial cu motorul de cautare, Google a avut o strategie de algoritm, nu si una de PR. Yahoo! poate profita de acest lucru, poate investi intr-o echipa tehnica, locala, si isi poate asigura, cel putin pentru inceput, pozitia de alternativa pentru Google.

Google a mai facut o greseala in Romania. Nu a lansat serviciul de Google News (inca!) pentru zona de aici. Yahoo! ar putea profita pe deplin de aceasta nisa.

2. Serviciile de Paid Advertising din Romania au nevoie de un concurent real.

Multi jucatori de pe piata urmeaza modelul “Ad Evolution” care profita de naivitatea “marilor corporatii” si storc sume uriase de bani fara a obtine rezultate clar cuantificabile. E drept ca e doar o opinie personala, insa de fiecare data cand vrei sa inchizi un overlayer care refuza sa te asculte, marca respectiva pierde puncte de credibilitate, si partea frumoasa e ca plateste pentru asta.

Da, Yahoo! are probleme foarte mari cu propriul sistem de advertising, dar experienta pe care au castigat-o la nivel mondial este arhisuficienta pentru a deveni judecatorul principal (si corect) de pe piata din Romania. Iar contractul semnat cu Yahoo! ar putea juca chiar in beneficiul pietei locale, desi in detrimentul celei mondiale.

3. Servicii Yahoo! vs. servicii Google

Singurul serviciu Yahoo! superior omologului lui de la Google este Flickr. In prezent este tradus doar in 8 limbi de circulatie, (fata de 40 de tari in care Yahoo! a investit pina in prezent) insa nu putem decat sperca ca intr-o zi va exista si varianta in limba romana. Calitatea acestei comunitati este incredibila, motiv pentu care va rog si pe voi sa admirati ce a considerat flickr reprezentat pentru cautarea cuvantului cheie “Romania“.

Dar pentru ca a venit vorba de servicii as dori sa mai amintesc unul care, se zvoneste, ar fi mult superior corspondentului lui din partea Google. Este vorba despre una dintre ultimele achizitii Yahoo!, Index Tools, o platforma de analiza a traficului web mult superioara Google Analytics. Desi, pina in momentul in care a fost cumparata, ofera serviciile contra cost, Yahoo! a anunta ca va oferi acest serviciu gratuit. Zvonurile umbla ca acest lucru se va intampla pina la finalul lui 2008.

4. Retea solida de continut

Unul din site-urile de succes construite de Yahoo!, mult superior serviciului omolog construit de Microsoft, si fara concurenta din patea unui serviciu similar de la Google, este http://answers.yahoo.com. Un site oferit in 26 de limbi cu singurul scop de a oferi raspunsuri la intrebarile utilizatorilor indiferent de tema sau domeniu. Folosesc acest serviciu de fiecare data cand doresc sa aflu despre parerea altora privind servicii online sau produse la care nu am acces si se dovedeste a fi foarte util.

Yahoo! mai are un as in maneca in ceea ce priveste site-urile de continut si comunitatile online: Del.icio.us. Este foarte bine cunoscut potentialul acestui serviciu de a genera un trafic urias intr-un timp foarte scurt, pentru un site promovat.

Alte doua site-uri din vasta retea de continut Yahoo!: http://shine.yahoo.com, http://www.weather.com.

Multe din aceste site-uri de continut si comunitati nu au corespondent in Romania sau calitatea corespondentului lasa mult de dorit. Desi Yahoo! va avea ca startegie acapararea unui capital cat mai mare de trafic pe site-urile proprii, vor fi mai mult decat interesate de colaborari cu site-uri din Romania, colaborari din care ambele parti sa iasa in castig. Achizitii din partea Yahoo! pe piata din Romania nu cred ca ar trebui excluse. Calitatea comunitatii si a continutului vor fi elemente decisive in orice fel de parteneriat.

Orice discutie despre vasta retea de continut, mai ales la nivelul Romaniei, nu poate avea loc daca nu luam in calcul doua variabile: numarul urias de utilizatori Yahoo Messenger pe plaiuri mirotice si “atasamentul” nostru fata de portaluri. In aceasta din urma privinta, homepageul Yahoo.ro va avea cu siguranta un cuvant.

5. Un nou model de business, bazat pe creativitate

Primul feed de RSS la care m-am abonat in 2007 a venit cu o stire despre lansarea unui nou office Yahoo! in Barcelona, office in care aveau sa investeasca in creativitate si tehnologii noi. Cu alte cuvinte, daca aveai o idee despre cum poti imbunatati online-ul sau offline-ul si tot ce aveai nevoie era un capital, aveai un loc unde putea convinge Yahoo! sa investeasca in ideea ta. Era primul astfel de office lansat in Europa.

La doar 6 luni de zile mai tarziu am auzit de restructrarile masive ce aveau loc in cadrul Yahoo!. La doar un an, Yahoo! a intrat intr-o situatie de criza fara precedent cauzata de incercarea celor de la Microsoft de a-i inghiti in propria corporatie.

Cu toate ca a trecut prin momente foarte dificile, chiar in timpul crizei, Yahoo! a lansat 3 servicii unice ca functionalitate ce au ocupat “primele pagini” ale blogurilor de specialitate din industria IT in ciuda minoritatii Yahoo! pe piata motoarelor de cautare. Ma refer aici la BOSS, Search Monkey si Fire Eagle.

BOSS (Build your Own Search Service), dupa cum ii spune si numele, permite dezvoltatorilor web sa isi construiasca propriul motor de cautare folosind intreaga baza de data de pagini web indexata de Yahoo!. Stiu, veti spune ca Yahoo! are probleme in ceea ce priveste relevanta rezultatelor, mai ales pe Romania, dar acum au sustinerea unei intregi armate de dezvoltatori web care vor furniza cat mai mult feedback catre Yahoo! pentru a creste calitatea serviciului.

Search Monkey e dovada vie ca Yahoo!, desi schiopatand, inca mai are sanse in lupta cu Google. Acest serviciu iti permite sa iti customizezi modul in care apare site-ul tau in rezultatele din motorul de cautare Yahoo!. Cu ajutorul unui dezvoltator web se pot usor obtine rezultate de forma:

6. Ne dorim un concurent pentru Google

In ciuda celor prezentate, pina la aceasta ora, verdictul e altul: preferam serviciile Google in fata celor Yahoo!.

Daca e sa ne raportam la Romania, Google a intrat cu mult timp pe piata de la noi avand grija sa ofere servicii localizate pentru AdWords si AdSense in primul rand (fiind sursa lor principala de venit) cat si pentru toate celelalte servicii. Yahoo! se anunta a fi lansat in Romania (surse neoficiale) in toamna acestui an. Sper sa fie un concurent real pe piata din Romania, nu doar pentru google, cat mai ales pentru multe din site-urile de continut. E un moment cat se poate de oportun pentru maturizarea pietei autohtone de informatie online.

Personal chiar sunt curios si in acelasi timp increzator de ce va face Yahoo! in Romania, si mai ales care este strategia pe care o va propune Bobby Voicu!

Zilele trecute, in căutarea unui articol salvat în bookmarks, am dat de următorul mesaj:

Update 26 mai 2008: imobiliare.ro au schimbat azi pagina de eroare 404. Versiunea noua poate fi gasita la adresa www.imobiliare.ro/404

Iniţial am crezut că este vorba despre o glumă a celor de la imobiliare.ro însă mesajul părea cât se poate de serios. Cu uşurinţă, pot cataloga această eroare 404 ca fiind printre cele mai lipsite de inspiraţie dintre toate intâlnite pînă acum… pînă acolo încât şi neimplementarea ei ar fi fost o decizie mai bună.

In primul rând mesajul: “Eroare incomensurabil de gravă şi periculoasă” poate speria orice utilizator care îl ia în serios. Pentru a da o mână de ajutor în această direcţie site-ul oferă şi următoarea explicaţie: A aparut o eroare in cursul procesarii comenzii dvs. Care comandă?!?!

Lucrurile au devenit şi mai “amuzante” atunci când dezvoltatorii acestui site au hotărât că noi nu avem ce căuta pe site-ul lor - oricum nu am gasit ce căutam - motiv pentru care linkul “Pagina Precedentă” e doar o scurtătură către butonul de back din browser. In cazul meu, venind direct din bookmark, acest link nu funcţiona. Bineinţeles că şi titlul paginii este, nimeni altul decât favoritul: Untitled Document.

Erorile 404 se intâmplă pe aproape orice site care a adunat măcar căteva luni de activitate. Motivele sunt diverse, de la greşeli de scriere pînă la articole şi pagini şterse sau mutate. Cele mai frecvente erori 404 le-am întâlnit în cazul site-urilor care decideau să-şi schimbe politica de construcţie a linkurilor din motive de optimizare pentru motoarele de căutare.

Paginile customizate 404 au rolul de a convinge măcar o parte din vizitatorii care ajung pe ele să rămână în continuare pe site. Bineînteles, exemplul celor de la imobiliare.ro nu este unul demn de urmat. Iată câteva elemente de bază recomandate a fi folosite în paginile de eroare 404:

• Un mesaj prietenos care să explice utilizatorului motivele posibile eroarea întâmpinată.
• Elemente de navigare în site care să îl ajute să găsească informaţia dorită (meniu, scurtături frecvente)
• Nu în ultimul rând un formular de căutare pentru a-i facilita utilizatorului calea cea mai scurtă către informaţia dorită.

Cei de la Smashing Magazine au făcut o compilaţie a celor mai creative, dar şi “user friendly” pagini de erori customizate 404, de unde e şi următorul exemplu:

O altă sugestie ar fi de a oferi posibilitatea utilizatorului de a raporta sursa linkului care l-a condus în pagina cu eroare. Remedierea linkurilor defecte se face prin redirectari 301 către pagina pe care utilizatorul se aşteaptă să o gasească, în cazul în care aceasta este lesne de identificat.

Pentru a seta erori 404 customizate se adăugă urmatoarea linie in fişierul .htaccess din folderul rădăcină al site-ului pe care il administrezi:

ErrorDocument 404 /pagina_cautata_nu_a_fost_gasita.html

Atenţie la calea către template-ul erorii 404, căci folosirea adresei absolute sub forma http://www.site.ro/pagina_cautata_nu_a_fost_gasita.html nu e corectă (întoarce cod 200 (OK) in loc de cod 404 (Page not Found))

Pe majoritatea site-urilor pe care le monitorizez, ţin evidenţa tuturor erorilor 404 pe care le intâmpină utilizatorii. Mă folosesc de un mic truc de Google Analytics, după cum urmează:

In primul rând verific dacă în template-ul paginii de eroare este setat codul de tracking. In cazul noului script ga.js acesta va arăta astfel:

<script type="text/javascript">
var pageTracker = _gat._getTracker("UA-XXXXX-X");
pageTracker._initData();
pageTracker._trackPageview();
</script>

Citesc intr-o variabilă URL-ul paginii pe care se află utilizatorul (cea cu eroarea 404) şi apoi modific linia

pageTracker._trackPageview();

din codul de mai sus în lina

pageTracker._trackPageview('404_<?php echo $variabila_URL; ?>');.

Astfel in statisticile Google Analytics, in cadrul sectiunii “Top_content”, vor putea fi vizualizate toate URL-urile accesate de utilizatori prin care au ajuns in pagini de eroare 404. Aceste pagini vor fi uşor de identificat, numele lor incepând cu “404_“.

Ţinând evidenţa tuturor erorilor 404 vei fi de cele mai multe ori cu un pas in faţa motoarelor de căutare în a le descoperi. Ai astfel posibilitatea de a le corecta în timp util prin intermediul redirectărilor 301 către pagini exsitente şi relevante din site.

Cu cât mai multe linkuri către site-ul tău, cu atât mai bune poziţionări în motoarele de cautare. Nu e păcat să pierdem din linkuri pe erori “incomensurabil de grave si periculoase“?.

GECAD ePayment vrea sa te ia in armata. Pozitii deschise mai sunt la web marketing, web development, programare, vanzari si operatiuni. Ataca si tu una dintre ele AICI. Solda e buna, popota e asigurata, pericolele minore.

Te bagi? Pe lângă cele de mai sus enumerate mai adaug și eu jumătate de ladă de bere.

Codul din header-ul unui site este ignorat de foarte mulți programatori web, dar modul în care este construit acesta are relevanță atât din punct de vedere SEO cât si uzabilitate. Cu cât este mai optimizat și bine structurat cu atât va oferi mai puține bătăi de cap în viitor.

Înainte chiar de a ajunge la header, trebuie asigurat ca documentul HTML are setat un DOCTYPE care va ajuta browserele sa indetifice ce tip de cod (X)HTML se folosește, evitându-se astfel erorile de randare a paginii mai ales în ultimele versiuni de browsere. Următoare sugestie de constructție a DOCTYPE-ului ține de versiunea XHTML 1.0.

Ca și element obligatoriu pentru header, conform standardelor W3C, este doar tagul <title>. Inițial, acest tag era folosit doar de către browsere pentru a afișa numele paginii, însă ulterior a fost preuat și de motoarele de căutare pentru titlul rezultatelor. Pentru descrierea rezultatelor din căutări, Google și celelalte motoare folosesc meta description atunci când este setat, iar când nu, afișează elemente relevante aleatorii și truncate din conținutul paginii respective. Nici unul din marile motoare de căutare nu mai folosește meta keywords.

Astfel primele două linii imediat din header ar trebui să fie title și meta description, pentru a ne asigura ca spiderii motoarelor de căutare nu întâmpină nici o dificultate în a accesa această informație.

Un aspect de care ține foarte puțină lume cont este localizarea site-ului. Cât timp motorul de căutare nu are nici un indiciu că site-ul este scris într-o anumită limbă și oferă infromații în special într-o anumită țară există riscul ca acel site să fie inclus în cu totul altă categorie decât cea dorită. De exemplu, am întâlnit cazuri de site-uri care după campanii de optimizare au obținut rezultate foarte bune, dar în Republica Moldova și nu România. Pentru a evita astfel de cazuri și pentru a ne asigura că sunt indexate și diacriticele, următoarele două linii din header ar trebui să fie:

De asemenea a nu se uita setarea elementelor de localizare din Google Webmaster Tools.

Am văzut nenumărate cazuri în care în continuare se pun indicii cu privire la modul de indexare a site-ului. Ideal este ca aceste indicii sa fie oferite în fișierul robots.txt, pentru a ține headerul cât mai compact și pentru a scurta timpul de încărcare a paginii. Oricum aceste indicii ar trebui folosite doar în cazul în care se dorește neindexarea unei anumite pagini sau a modului de navigare prin linkurile din pagina respectivă. Sugestii de implementare pentru meta robots, în astfel de cazuri, se găsesc pe Robotstxt.

Acum că am terminat cu motoarele de căutare putem trece la partea de uzabilitate a header-ului. E drept că utilizatorul nu vede informația scrisă în header, dar modul în care este structurată îl afectează direct.

Unul din factorii relevanți este timpul de încărcare a paginii. Pentru fiecare fisier de CSS din header și pentru fiecare fișier de functii javascript, browserul va apela serverul web. Cu cât sunt mai multe astfel de apleuri cu atât pagina se va încărca mai greu. Recomandarea este de maxim 2 fișiere pentru stilurile CSS (maxim 8 kB fiecare) și maxim 2 fișiere cu funcții Javascript cât mai optimizate din punct de vedere al dimensiunii fișierelor.

E foarte important a nu se folosi cod CSS inline sau Javascript embeded in header. Toate aceste definitii de stiluri sau functii de javascript trebuie externalizate cat mai mult posibil. Motoarele de căutare indexează tot codul (deci informație irelevantă) din o anumită pagină însă nu și din fișierele de stiluri și funcții. Această regulă este valabilă chiar și în cazul în care trebuiesc definite stiluri separate pentru Internet Explorer. Sintaxa corectă de cod pentru acest caz este:

O ultimă linie de cod pe care o recomand a fi adaugată in header este cea care definește iconul paginii web, deși acest element ține mai mult de estetică și nu e folosit de toate browserele.

Pentru majoritatea dezvoltatorilor cu care am lucrat programarea unui site incepe cu tag-ul <body>, singurele probleme pe care și le pun despre <head> fiind cele de validare ale codului HTML.

Voi v-ați pus vreodata problema optimizării header-ului? Mai cunoașteți și alte trucuri?

Conform Wikipedia, Spamming (sau spam) este procesul de expediere a mesajelor electronice nesolicitate, de cele mai multe ori cu caracter comercial, de publicitate pentru produse şi servicii dubioase, practicată în industria e-marketingului şi de proprietarii de situri pornografice. Spam-ul se distinge prin caracterul agresiv, repetat şi prin privarea de dreptul la opţiune.

In prezent spam este considerat orice email primit pe care nu l-am solicitat. In realitate consideram spam absolut orice email - sau actiune online - care ne consuma timp fara a ne oferi satisfactii de nici un fel. Spam este si atunci cand Emag iti trimite email sa evaluezi ultimul produs cumparat, spam este si felicitarea trimisa de Craciun de toata lumea care a intrat in contact cu adresa ta de email, spam este si bancul rasuflat primit pe messenger in fiecare dimineata… sau cel putin asa consideram.

Daca, in schimb, emailul primit iti trezeste interesul, este incitant si nu reprezinta o pierdere de timp, daca bancul este nou si l-ai primit doar tu iar felicitarea vine intr-un mod inedit, atunci nu e spam, indiferent de unde ar veni… asta daca nu il primesc si toti ceilalti pe care ii cunosti.

Si totusi secretul nu e sa creezi ceva nou, personalizat, cu sume uriase de bani, ceva ce nu a fost testat niciodata. Secretul tine de context… sa apari la locul si momentul potrivit.

Cum ar fi daca Emag nu mi-ar trimite email de evaluare, ci data viitoare cand ajung la ei pe site mi-ar oferi sansa de a castiga un accesoriu cadou sau un voucher daca le raspund la solicitarea de evaluare a produsului cumparat?