Principala sursă de venit pentru site-urile de publishing din online-ul românesc o reprezintă advertisingul. Realitatea care stă în spatele acestei afimații este că un număr mare de companii investesc sume foarte mari în a-și posta bannere pe aceste site-uri de publishing și că principalul criteriu de stabilire a succesului unei campanii îl reprezintă traficul generat.

Scopul acestui tutorial nu este să urmărim ce trafic au generat acele bannere. Sunt sigur că aceste date deja le aveți furnizate de aplicațiile pe care le folosiți pentru servirea bannerelor. Scopul articolului este să urmărim cum se comportă pe site-ul pe care îl promovați acei utilizatori care au dat click pe bannere.

Dar să trecem la fapte

Google Analytics ne oferă o metodă foarte ușor de implementat prin care să putem identifica tot traficul care a dat click pe un anumit banner sau grup de bannere indiferent de site-ul pe care sunt postate bannerele. Metoda este practic invizibilă pentru utilizatori și nu afectează în nici un fel experiența lor online.

Metoda, numită și link taging, presupune adaugarea unor variabile linkurilor care se află în spatele banerelor. Cu ajutorul acestor variabile Google Analytics iți va permite să generezi ropoarte de trafic avansate pentru campaniile tale online.

Astfel, linkul bannerului ar trebui înlocuit din www.siteulmeu.ro/landingpage.html în ceva similar cu www.siteulmeu.ro/landingpage.html?utm_source=site-auto-300×250&utm_medium=banner&utm_campaign=oferta-speciala

Cum să faci acest lucru?

Cum anume să adaugi aceste variabile sau taguri? O poți face manual sau folosind acest tool pe care l-am scris special pentru campaniile de bannere. Te poti folosi bineinteles si de toolul oficial dezvoltat de Google.

Accesare Tool Campanii Bannere

Odata aplicată această metodă, în Google Analytics vei avea acces la datele de trafic în funcție de numele campaniei, sursa campaniei sau mediul folosit de campanie. (vezi dropdown Dimension in imagine)

Mai mult decât atât, poți apoi să segmentezi tot traficul doar la cel de pe urma campaniei tale și să ai acces la un val uriaș de date care să te ajute la stabilirea și compararea performanței diferitor campanii de bannere. Iată un exemplu de segment care te-ar putea ajuta în această direcție.

In cazul în care ai setate Goluri cu valoare presetată și/sau în care ai eCommerce Tracking-ul activat vei putea afla imediat dupa segmentarea traficului suma pe care ți-a returnat-o campania de bannere. Mai mult, vei ști exact care site și care tip de banner ți-a adus cel mai mare venit, fiind o informatie foarte importantă pentru stabilirea viitoarelor campanii. Despre setare valorilor la Goal-uri am mai scris in trecut si a scris si Liviu Taloi.

Acțiune cu valoare adăugată

Iată un alt set de întrebări la care vei putea răspunde după ce ai acces la noile date:

• Ce bounce rate îmi ofera campania? Care tip de banner sau site/pagină pe care este pus bannerul îmi ofera cel mai mic bounce rate?
• Care este rata de utilizatori care revin pe site după ce au dat click pe un banner? Vin direct sau folosesc motorul de căutare pentru a reveni? Dacă folosesc motorul de cautare, ce cuvinte caută?
• Care sunt principalele 5 sau 10 puncte de ieșire din site a utilizatorilor ce au dat click pe banner?
• Cați utilizatori din cei ce au dat click pe banner doresc să afle mai multe detalii despre oferta ta (dacă acesta este cazul) și in ce pagini cauta aceste detalii.

Astfel de date iți pot fi foarte de folos pentru a observa de exemplu dacă un banner pus pe un site cu profil de știri economice iți aduce rezultate mai bune decât un banner plasat pe un site de profil auto. Bineînțeles un fapt despre care s-ar putea scrie romane întregi dar nu intenționez să vă plictisesc stă în modul în care se comportă landing page-urile către care sunt atrași utilizatorii prin campania de bannere.

Pentru cei interesați și mai mult de trackingul campaniilor online, săptămâna trecută am postat un articol pe blogul Avangate despre cum poți folosi tagurile de Google Analytics pentru a face tracking la linkurile pe care le răspândești în social media folosind servicii Short URL’s precum tinyurl.com sau is.gd.

Voi cum măsurați performanța unei campanii de bannere?

Cel mai probabil vei răspunde ca homepage-ul… dar de ce să te grăbești cu un răspuns când poți afla exact. Un prim lucru pe care ar trebui să-l definești este cum stabilești care este acțiunea prin care site-ul tău îți aduce profit. Astfel de acțiuni pot fi o vânzare online, abonarea la newsletter, un click pe un ad sau o rezervare online.

Fiecare din aceste acțiuni poate fi urmărită îndeaproape și de fiecare dată când se întâmplă una din conversiile mai sus enumerate crește rata de profitabilitate a site-ului. Tocmai pentru a urmări aceste acțiuni Google Analytics permite setarea de “Conversion Goals”.

Un exemplu concret

Dar ce legătură au toate acestea cu cea mai importantă pagină din site-ul tău? Să luăm un exemplu concret.

Să presupunem că reprezinți o agenție de turism unde utilizatorii pot face rezervări online printr-un formular care se află la adresa www.agentie-turism.ro/formular-rezervare.html. Odata completat acest formular utilizatorul ajunge intr-o pagina denumită www.agentie-turism.ro/multumim-pentru-rezervare.html. In mod evident, obiectivul acestei agentii este ca un număr cât mai mare de utilizatori să finalizeze acest proces de rezervare online.

Stabilirea de “Conversion Goals”

Iată cum poate fi setată in Google Analytics urmărirea acestei acțiuni astfel incât să fie înregistrate toate datele despre aceste conversii:

Un pas important este setarea unei valori pentru campul “Goal Value”. Această valoare ne va ajuta să identificăm cea mai importantă pagină din site.

Odata setată această acțiune după câteva zile va putea fi accesat in Google Analytics următorul raport:

In coltul dreapta jos Google Analytics ne anunță că toate aceste rezervări valoreaza 17 800$. Deși această cifră este departe de a fi precisă sau chiar reală scopul ei nu este să ofere informații despre profitabilitatea rezervărilor ci despre valoarea conținutului site-ului. Pe baza acestei valori Google Analytics calculează in variabila $index aportul fiecărei pagini din site pentru atingerea obiectivului de completare a formularului de rezervare.

Raport cu cele mai importante pagini din site

Odată accesat raportul cu cele mai vizitate pagini din site (Content > Top Content), poți ordona acest raport in funcție de variabila $index și vei avea acces la topul celor mai importante pagini din site-ul tău. Iată un exemplu:

$index de fapt este strâns legat de procentul de utilizatori care accesează o anumită pagină și în final ajung să solicite o rezervare. Cu alte cuvinte, raportul de mai sus poate fi tradus astfel: Acestea sunt paginile care odată accesate au convins cei mai mulți utilizatori să facă o rezervare online.

Poti accesa Google Analytics Help pentru detalii exacte de calculare a variabilei $Index.

In cazul în care ai un magazin online lucrurile pot deveni și mai interesante. Cu ajutorul eCommerce Tracking in Google Analytics fiecărui proces de cumpărare i se poate atribui exact valoarea produselor cumpărate. Astfel precizia de calculare $Index va fi și mai mare.

Timpul să trecem la acțiune

In nici unul din site-urile pe care le-am urmărit nu mi s-a întâmplat ca homepageul să fie pagina cea mai valoroasă. Cu toate acestea, de cele mai multe ori eforturile noastre de optimizare se duc către homepage.

Identificarea și îmbunătățirea paginilor cele mai importante din site-ul vostru vor avea ca rezultat cel mai probabil, creșterea profitabilității.

Care sunt cele mai importante pagini din site-ul tău? Folosești și alte abordări pentru a identifica paginile de importanță majoră pe care să-ți canalizezi eforturile de optimizare a site-ului tău?

Firefoxul nu este doar un browser. Este unealta fara de care orice dezvoltator web, indiferent de departamentul din care face parte, nu ar trebui sa se lipseasca.

Dar de ce Firefox si nu Opera, Safari, internet Explorer, si mai nou chiar Google Chrome? Motivul este simplu: pe linga faptul ca este un browser rapid si stabil ofera o putere foarte mare de customizare care sa-ti usureze experienta de pe internet, indiferent de domeniul in care lucrezi. Mii de programatori voluntari si-au dedicat din timp pentru a dezvolta pluginuri care sa aduca interactionare cat mai mare intre utilizator si spatiul web.

Iata in continuare o lista cu 15 pluginuri cu care lucrez si pe care le recomand web marketerilor, si nu numai:

Greasemonkey

Acest plugin imi usureaza munca incredibil de mult. Permite cu ajutorul limbajului de programare Java Script modificare unei pagini de internet pe care o vizitezi. Modificarile vor fi vizibile doar pentru tine de fiecare data cand vei vizita acea pagina de internet. Eu folosesc acest plugin pentru a customiza serviciul Google Analytics si pentru a imi facilita obtinerea de informatii valoaroase din punct de vedere SEO.

Si nu, nu imi programez singur aceste customizari. Exista librarii online care gazduiesc mii de posibile customizari si pe care le poti adauga cu usurinta in firefox-ul tau. Unii folosesc acest plugin doar pentru placere modificand logo Google cu orice alt nume, dar pastrand acelasi tip de scris.

Scripturile pe care le folosesc eu sunt:

• Nofollow Script - permite vizualizarea automata a linkurilor ce au atributul nofollow
• Google Analytics Report Enhancer - “ajuta” Google Analytics sa ofere mai multe date decat in mod normal
• Multiple Profile in Google Analytics - schimbarea profilului in Google Analytics dar pastrarea raportului in care te afli
• Keyword trends in Google Analytics - ofera raport customizat cu acele cuvinte cheie din motoarele de cautare care au adus cele mai bune rezultate in ultimele 7 zile
• Column Sorting in Google Analytics (olandeza) - foarte util pentru a compara rezultatele din Google Analytics pe un anumit segment preselectat de tine.
• Show all profiles in Google Analytics - permite afisarea tuturor profilelor in Google Analytics. Default sunt aratate doar primele 10.

Firebug

Acest plugin este folosit cu predilectie de catre programatorii web. Cu toate acestea daca lucrezi in Web Marketing, cu siguranta stapanesti bine HTML-ul iar acest tool iti va usura foarte mult identificarea oricaror probleme care tin de cod sursa: de la layout pina la informatii importante din punct de vedere SEO.

Folosesc acest plugin impreuna cu doua add-onuri: Pixel Perfect imi permite sa suprapun imaginea trimisa de designer peste layoutul oferit de programatori pentru a vedea daca sunt diferente iar Yslow imi permite sa masor timpul de incarcare a unei pagini web si care ar fi motivele care ar incetini incarcarea.

Measureit

Measure it e un plugin foarte drag mie. Permite masurarea in pixeli a oricarei suprafete de pe ecran. E foarte usor de utilizat si unul din preferatele designerului cu care lucrez.

NoScript

Acest plugin nu face altceva decat sa dezactiveze toate scripturile javascript din o pagina de internet si sa le activeze doar la cererea utilziatorului. Odata activat va tine minte aceasta optiune. Desi scopul lui este sa ofere securitate utilziatorilor pe internet eu il folosesc si pentru a verifica modul in care un site functioneaza cu Java Script dezactivat.

Acest plugin este foarte raspandit intre utilizatori motiv pentru care optimizarea site tau si pentru utilizatori cu Java Script dezactivat e mai mult decat recomandabila.

ScreenGrab

Acest plugin, din nou foarte util celor din lumea web design-ului, permite salvarea imaginii (format .png) unei pagini de internet in trei optiuni: doar o portiune selectata, doar partea vizibila pe ecran, toata pagina indiferent de scroll.

Secure Login

Folosesc acest plugin din motive de securitate. In cazul in care pentru o autentificare exista si posibilitatea de conectare securizata (https://), atunci acest plugin va alege automat varianta securizata.

Seo Link Analysis

Seo Link Analysis a fost dezvoltat de Joost da Valk si este destinat utilziatorilor de Google Webmasters Tools sau de Yahoo Site Explorer. Pentru toate linkurile catre un anume site va acest plugin va forta afisarea Page Rankul paginilor care fac link. Imi permite astfel sa vad care linkuri sunt valoroase, care au atasate atributul No Follow sau care linkuri nu au fost inca indexate.

Stumbleupon Toolbar

StumbleUpon este o comunitate de social bookmarking. Toolbarul instalat in firefox (exista si varianta de Internet Explorer) va permite adaugarea cu usurinta a unui articol pe care il consideri valoros in profilul tau, trimiterea lui catre toti prietenii tai, si cautarea directa din toolbar in linkurile prietenilor tai sau a intregii comunitati. Este o comunitate valoroasa pentru web marketeri si designeri.

Update Scanner

Acest plugin iti permite sa urmaresti site-urile competitorilor pentru modificari. de fiecare data cand va fi facut un update pe site-ul acestora vei fi notificat.

WASP

Sunt total nedespartit de acest toolbar creat de Stephan Hamel de la Immeria. Imi permite sa urmaresc customizarile avansate de Google Analytics si sa verific cu usurinta toate informatiile ce sunt trimise de pe site catre Google Analytics sau orice alt serviciu de analiza avansata a traficului.

Web Developer

Ca si firebug permite debuging a codului sursa a unui website. Functionalitatea mea preferata de la Web developer este dezactivarea imaginilor intr-o pagina web (foarte utila la crearea de newslettere) si redimensionarea ferestrei de firefox pentru orice rezolutie dorita. E printre primele addonuri pe care mi le-am instalat infirefox.

Remove Cookie

Permite stergerea cookiurilor doar pe o anumita pagina de internet. Foarte utila mai ales in cazul anularii sesiunilor si verificarii unui site de posibile erori in ceea ce priveste utilizatorii autentificati sau orice actiuni care genereaza cookiuri.

Google UnPersonalized

Un plugin de folos mai ales celor din lumea SEO. permite vizualizarea rezultatelor de cautare din Google.com prin dezactivarea rezultatelor customizate in functie de utilizator. Pentru limbra google.ro dezactivarea rezultatelor customizate se face prin adaugare in url a urmatorului parametru: &pws=0.

User Agent Switcher

Un alt plugin de specialitate pentru cei ce lucreaza intensiv in lumea SEO. Permite schimbarea agentului Firefox in Google, internet explorer sau orice alt posibil agent. Cu alte cuvinte, daca un site ofera continut diferit unui motor de cautare fata de unui browser cu acest plugin acest lucru va fi usor de identificat. Pentru cei ce nu doresc sa instaleze acest plugin le recomand urmatoarea adresa: http://web-sniffer.net/ pentru astfel de verificari.

Google Analytics Goal Copy

Acest plugin va permite instalarea unui toolbar unde vei putea salva pina la 4 goluri de Google Analytics. Astfel de fiecare data cand vei crea un profil nou, popularea lui cu goluri se va face din doar 4 clickuri. Foarte usor de folosit si foarte util mai ales pentru site-urile unde am peste 20 de profile setate.

Cam asa s-ar rezuma lista mea de pluginuri. Voi ce-mi mai recomandati?

Zilele trecute, in căutarea unui articol salvat în bookmarks, am dat de următorul mesaj:

Update 26 mai 2008: imobiliare.ro au schimbat azi pagina de eroare 404. Versiunea noua poate fi gasita la adresa www.imobiliare.ro/404

Iniţial am crezut că este vorba despre o glumă a celor de la imobiliare.ro însă mesajul părea cât se poate de serios. Cu uşurinţă, pot cataloga această eroare 404 ca fiind printre cele mai lipsite de inspiraţie dintre toate intâlnite pînă acum… pînă acolo încât şi neimplementarea ei ar fi fost o decizie mai bună.

In primul rând mesajul: “Eroare incomensurabil de gravă şi periculoasă” poate speria orice utilizator care îl ia în serios. Pentru a da o mână de ajutor în această direcţie site-ul oferă şi următoarea explicaţie: A aparut o eroare in cursul procesarii comenzii dvs. Care comandă?!?!

Lucrurile au devenit şi mai “amuzante” atunci când dezvoltatorii acestui site au hotărât că noi nu avem ce căuta pe site-ul lor - oricum nu am gasit ce căutam - motiv pentru care linkul “Pagina Precedentă” e doar o scurtătură către butonul de back din browser. In cazul meu, venind direct din bookmark, acest link nu funcţiona. Bineinţeles că şi titlul paginii este, nimeni altul decât favoritul: Untitled Document.

Erorile 404 se intâmplă pe aproape orice site care a adunat măcar căteva luni de activitate. Motivele sunt diverse, de la greşeli de scriere pînă la articole şi pagini şterse sau mutate. Cele mai frecvente erori 404 le-am întâlnit în cazul site-urilor care decideau să-şi schimbe politica de construcţie a linkurilor din motive de optimizare pentru motoarele de căutare.

Paginile customizate 404 au rolul de a convinge măcar o parte din vizitatorii care ajung pe ele să rămână în continuare pe site. Bineînteles, exemplul celor de la imobiliare.ro nu este unul demn de urmat. Iată câteva elemente de bază recomandate a fi folosite în paginile de eroare 404:

• Un mesaj prietenos care să explice utilizatorului motivele posibile eroarea întâmpinată.
• Elemente de navigare în site care să îl ajute să găsească informaţia dorită (meniu, scurtături frecvente)
• Nu în ultimul rând un formular de căutare pentru a-i facilita utilizatorului calea cea mai scurtă către informaţia dorită.

Cei de la Smashing Magazine au făcut o compilaţie a celor mai creative, dar şi “user friendly” pagini de erori customizate 404, de unde e şi următorul exemplu:

O altă sugestie ar fi de a oferi posibilitatea utilizatorului de a raporta sursa linkului care l-a condus în pagina cu eroare. Remedierea linkurilor defecte se face prin redirectari 301 către pagina pe care utilizatorul se aşteaptă să o gasească, în cazul în care aceasta este lesne de identificat.

Pentru a seta erori 404 customizate se adăugă urmatoarea linie in fişierul .htaccess din folderul rădăcină al site-ului pe care il administrezi:

ErrorDocument 404 /pagina_cautata_nu_a_fost_gasita.html

Atenţie la calea către template-ul erorii 404, căci folosirea adresei absolute sub forma http://www.site.ro/pagina_cautata_nu_a_fost_gasita.html nu e corectă (întoarce cod 200 (OK) in loc de cod 404 (Page not Found))

Pe majoritatea site-urilor pe care le monitorizez, ţin evidenţa tuturor erorilor 404 pe care le intâmpină utilizatorii. Mă folosesc de un mic truc de Google Analytics, după cum urmează:

In primul rând verific dacă în template-ul paginii de eroare este setat codul de tracking. In cazul noului script ga.js acesta va arăta astfel:

<script type="text/javascript">
var pageTracker = _gat._getTracker("UA-XXXXX-X");
pageTracker._initData();
pageTracker._trackPageview();
</script>

Citesc intr-o variabilă URL-ul paginii pe care se află utilizatorul (cea cu eroarea 404) şi apoi modific linia

pageTracker._trackPageview();

din codul de mai sus în lina

pageTracker._trackPageview('404_<?php echo $variabila_URL; ?>');.

Astfel in statisticile Google Analytics, in cadrul sectiunii “Top_content”, vor putea fi vizualizate toate URL-urile accesate de utilizatori prin care au ajuns in pagini de eroare 404. Aceste pagini vor fi uşor de identificat, numele lor incepând cu “404_“.

Ţinând evidenţa tuturor erorilor 404 vei fi de cele mai multe ori cu un pas in faţa motoarelor de căutare în a le descoperi. Ai astfel posibilitatea de a le corecta în timp util prin intermediul redirectărilor 301 către pagini exsitente şi relevante din site.

Cu cât mai multe linkuri către site-ul tău, cu atât mai bune poziţionări în motoarele de cautare. Nu e păcat să pierdem din linkuri pe erori “incomensurabil de grave si periculoase“?.

Codul din header-ul unui site este ignorat de foarte mulți programatori web, dar modul în care este construit acesta are relevanță atât din punct de vedere SEO cât si uzabilitate. Cu cât este mai optimizat și bine structurat cu atât va oferi mai puține bătăi de cap în viitor.

Înainte chiar de a ajunge la header, trebuie asigurat ca documentul HTML are setat un DOCTYPE care va ajuta browserele sa indetifice ce tip de cod (X)HTML se folosește, evitându-se astfel erorile de randare a paginii mai ales în ultimele versiuni de browsere. Următoare sugestie de constructție a DOCTYPE-ului ține de versiunea XHTML 1.0.

Ca și element obligatoriu pentru header, conform standardelor W3C, este doar tagul <title>. Inițial, acest tag era folosit doar de către browsere pentru a afișa numele paginii, însă ulterior a fost preuat și de motoarele de căutare pentru titlul rezultatelor. Pentru descrierea rezultatelor din căutări, Google și celelalte motoare folosesc meta description atunci când este setat, iar când nu, afișează elemente relevante aleatorii și truncate din conținutul paginii respective. Nici unul din marile motoare de căutare nu mai folosește meta keywords.

Astfel primele două linii imediat din header ar trebui să fie title și meta description, pentru a ne asigura ca spiderii motoarelor de căutare nu întâmpină nici o dificultate în a accesa această informație.

Un aspect de care ține foarte puțină lume cont este localizarea site-ului. Cât timp motorul de căutare nu are nici un indiciu că site-ul este scris într-o anumită limbă și oferă infromații în special într-o anumită țară există riscul ca acel site să fie inclus în cu totul altă categorie decât cea dorită. De exemplu, am întâlnit cazuri de site-uri care după campanii de optimizare au obținut rezultate foarte bune, dar în Republica Moldova și nu România. Pentru a evita astfel de cazuri și pentru a ne asigura că sunt indexate și diacriticele, următoarele două linii din header ar trebui să fie:

De asemenea a nu se uita setarea elementelor de localizare din Google Webmaster Tools.

Am văzut nenumărate cazuri în care în continuare se pun indicii cu privire la modul de indexare a site-ului. Ideal este ca aceste indicii sa fie oferite în fișierul robots.txt, pentru a ține headerul cât mai compact și pentru a scurta timpul de încărcare a paginii. Oricum aceste indicii ar trebui folosite doar în cazul în care se dorește neindexarea unei anumite pagini sau a modului de navigare prin linkurile din pagina respectivă. Sugestii de implementare pentru meta robots, în astfel de cazuri, se găsesc pe Robotstxt.

Acum că am terminat cu motoarele de căutare putem trece la partea de uzabilitate a header-ului. E drept că utilizatorul nu vede informația scrisă în header, dar modul în care este structurată îl afectează direct.

Unul din factorii relevanți este timpul de încărcare a paginii. Pentru fiecare fisier de CSS din header și pentru fiecare fișier de functii javascript, browserul va apela serverul web. Cu cât sunt mai multe astfel de apleuri cu atât pagina se va încărca mai greu. Recomandarea este de maxim 2 fișiere pentru stilurile CSS (maxim 8 kB fiecare) și maxim 2 fișiere cu funcții Javascript cât mai optimizate din punct de vedere al dimensiunii fișierelor.

E foarte important a nu se folosi cod CSS inline sau Javascript embeded in header. Toate aceste definitii de stiluri sau functii de javascript trebuie externalizate cat mai mult posibil. Motoarele de căutare indexează tot codul (deci informație irelevantă) din o anumită pagină însă nu și din fișierele de stiluri și funcții. Această regulă este valabilă chiar și în cazul în care trebuiesc definite stiluri separate pentru Internet Explorer. Sintaxa corectă de cod pentru acest caz este:

O ultimă linie de cod pe care o recomand a fi adaugată in header este cea care definește iconul paginii web, deși acest element ține mai mult de estetică și nu e folosit de toate browserele.

Pentru majoritatea dezvoltatorilor cu care am lucrat programarea unui site incepe cu tag-ul <body>, singurele probleme pe care și le pun despre <head> fiind cele de validare ale codului HTML.

Voi v-ați pus vreodata problema optimizării header-ului? Mai cunoașteți și alte trucuri?

Cu excepţia celor care lucrează în industria SEO, majoritatea căutărilor zilnice de pe motoarele de căutare intră în tiparul standard. Dacă ne dorim să aflăm informaţii despre Fiodor Dostoievski, vom accesa Google sau Yahoo şi vom căuta după cele două cuvinte.

Puţin ştiu de exemplu că în noul motor de căutare oferit de yahoo.com, o căutarea după
“!wiki Fiodor Dostoievski” îi va trimite direct pe pagina de wikipedia cu biografia scriitorului.

Dar ce alte metode de căutare regăsim pe Google sau Yahoo?

“termen căutat” - prin folosirea ghilimelor se vor returna rezultate ce vor corespunde exact cu expresia căutata.

*termen căutat - folosirea * împreună cu un termen (de ex. *marketing) va oferi rezultate cu sintagme relevante ce conţin acel termen.

[termen căutat] - Folosirea parantezelor pătrate va returna rezultate în care se va ţine cont de ordinea cuvintelor căutate.

site:domeniu.ro termen căutat - Căutare într-un anumit site după un termen dorit. De exemplu: site:wikipedia.org Fiodor_Dostoievski.

Căutarea anumitor tipuri de fişiere:

• Yahoo - termen originurlextension:pdf (exemplu)
• Google - termen filetype:pdf (exemplu)

Căutare în titluri, descrieri sau linkuri:

• inurl:termen va căuta un anumit termen doar in adrese URL (Yahoo, Google)
• intitle:termen va căuta un termen anume doar în titlurile site-urilor (Yahoo, Google)
• inanchor:termen va căuta un termen anume doar linkurile din acea pagină. (doar Google)

Metode de căutare cu referire la propriul website sau concurenţă:

link:www.domeniu.com. Aceasta metodă returnează în Google toate site-urile care fac transfer de PageRank  către domeniul căutat: acele linkuri pe care Google le consideră valoroase în a tranfera autoritate (Page Rank pe larg (en)). În schimb Yahoo.com îţi va oferi toate linkurile indexate către pagina căutată. (exemplu: link://www.wsablog.net)

site:www.domeniu.com va returna în ambele motoare de căutare toate paginile indexate pentru site-ul căutat.

related:www.domeniu.com oferă informaţii despre pagini care au conţinut similar cu site-ul căutat.

cache:www.domeniu.com va returna pagina indexată de google pentru domeniul căutat. E o metodă bună pentru a afla când a fost ultima oară primit în vizită spiderul Google. In cazul Yahoo, varianta idnexată a site-ului se accesează prin linkul Cached din dreptul adresei url la căutarea unui anumit domeniu.

O perpectivă mai aprofundată, cel puţin din punct de vedere SEO, a metodelor de căutare din Google, poate fi găsit la cei de la SEOmoz.com.(en)

Alte variante de căutare în Yahoo, dar care nu se aplică în mod neapărat pentru România, pot fi găsite pe blogul oficial Yahoo Search. (en).

 E rândul vostru acum. Mai cunoaşteţi şi alte metode?

Din păcate, nu am avut eu onoarea de a-l intervieva pe Avinash Kaushik, omul care a transformat Google Analytics în unul din cele mai reuşite unelte de analiza a traficului web - faptul că e gratuit nu trebuie omis nici el.

Privilegiul i-a aparţinut Adrianei Iordan, Manager Web Marketing la Avangate, companie în cadrul căreia împlinesc şi eu o lună de când lucrez. E drept că am citit acest interviu cu câteva zile înainte de a ajunge online fiind plăcut surprins de amabilitatea şi promptitudinea lui Avinash Kaushik.

Din tot interviul, două idei mi-au atras atenţia în mod deosebit:
1. Pagina de home nu mai e sub controlul tău. Aparţine de Google, Yahoo şi MSN. Oricare dintre primele 50 de pagini ale site-ului tău din punct de vedere al numărului de vizitatori trebuie tratate la fel de serios ca şi homepage-ul. Asigură-te că vizitatorii tăi înţeleg despre ce e vorba în site-ul tău indiferent de poziţionarea lor în structura lui.

2. 90% din investiţia pe care o faci pentru o bună cunoaştere a datelor despre publicul site-ului tău trebuie făcută în personal… Având în vedere că nu cunosc nici o companie din România care să aibă personal doar pe web analytics, aş indrăzni să duc mai departe vorbele lui Avinash în următoarea afirmaţie:

• Investeşte 10% din bugetul pentru comunicare online în analizarea traficului pe website.ul tău. Din aceşti 10%, doar 1 procent de investit în unelte web de analiză, iar restul în analişti bine pregătiţi sau oameni care să-şi dezvolte aceste aptitudini în cadrul companiei.

Nu vreau să fiu înţeles greşit. 10% este o cifră foarte mică pentru a se investi în analiza traficului. Dar e un început bun. Odată cu rezultatele ce nu vor întârzia să apară, va creşte şi cifra investită.

Oricum, Avinash Kaushik nu se opreşte doar la aceste două idei. Interviul complet îl găsiţi aici.

Timp de mai bine de 10 ani, începând cu anul 1995, a vorbi despre modele de comerţ online însemna să vorbeşti despre Amazon. Fiecare magazin online, trend observat mai târziu şi în România, avea tendinţa să implementeze modele observate la Amazon.com, pe bună dreptate căci respectivele modele erau testate şi iar testate şi dovedite a funcţiona.

Săptămâna trecută însă Amazon a oferit o surpriză, deşi unii spun că aşteptată, şi a făcut un update major de design. Noul facelift a fost făcut în urma testărilor îndelungi cu utilizatori din Statele Unite şi din celelalte ţări unde Amazon face comerţ online.

Prima modificare care mi-a sărit în ochi a fost dispariţia taburilor folosite ca meniu de navigare. Jacob Nielsen considera această metodă total inadecvată, căci taburile ar trebui folosite nu pentru a trimite utilizatorul în zone din website cu conţinut diferit ci pentru a arăta acelaşi tip de conţinut sub forme diferite. Dar cum Amazon deja devenise numărul 1 în vânzări online, chiar şi el declara că odată ce acest tip de meniu va fi preluat de magazine online la nivel mondial e posibil să devină standard de navigare.

Alte modificări operate de Amazon:

• Listarea tuturor categoriilor de produse în colţul stânga sus. Vechea platforma oferea un acces mai puţin facil la categorii… dar să nu uităm, Amazon a fost lansat ca magazin online de cărţi. Restul categoriilor au venit mai târziu şi şi-au dovedit succesul abia acum în ultimii ani. Astfel au apelat la un design centrat pe nevoile utilizatorilor.

• Au scos în evidenţă shoping cart-ul şi lista produselor salvate. Un alt element pe care s-au centrat e ceea ce ei numesc “wish list”. Personal nu am văzut pe nici o platformă din România acest modul şi nici nu sunt sigur de potenţialul lui având în vedere diferenţele culturale, dar oricum ar fi interesant de încercat. Această opţiune de listă cu produse dorite se salvează pe website în contul utilizatorlui şi poate fi vizualizată de oricine pe baza adresei de email a celui care a realizat respectiva listă. Cu alte cuvinte, nu mai trebuie să ne gândim foarte mult la ce îşi doreşte un amic de ziua lui, căci găsim cadourile râvnite în “wishlistul” salvat de el.

• Linkuri şi shortcut-uri către ofertele zilnice de pe Amazon oferite contextual.

• Nu în ultimul rând, noua faţă a Amazonului, şî noua gamă de culori transpune portalul în tendinţele web 2.0.

Interesant va fi să vedem dacă şi acum, ca şi cu 10 ani în urmă, vom vedea schimbări majore şi în celelalte platforme de comerţ online. Vom vedea modificări similare la platformele din România? Pariul meu va fi pentru modificări în timp, şi oricum doar după ce se vor obişnui şi utilizatorii cu ele. Atunci va deveni imperativă folosirea lor şi în celelalte portaluri de comerţ online.

Stafful “Web Analytics Association’s Standards Committee” au implementat primul document oficial al standardelor de Web Analytics. Deşi documentul este prezentat ca fiind versiunea cu numărul 4.0 cel mai probabil acest număr reprezintă numărul de variante care au fost dezvoltate în interiorul organizaţiei, căci este prima ediţia lansată publicului.

Download definiţiile de Web Analytics implementate de WAA Standards.

Având în vedere răspândirea curentului web 2.0, noile tehnologii Ajax sau a tehnologiilor echipei Adobe, definirea acestor standarde era foarte necesară astfel încât să poată fi abordate de toţi furnizorii de soluţii pentru analiza traficului web. În Sillicon Valley, deşi acest document este mai mult decât binevenit, există destul scepticism în ceea ce priveşte implementarea acestor standarde. Motivul: pentru marii furnizori formulele de analiză a traficului reprezintă un secret şi atu-ul afacerii. Standardizând aceste metode de calcul, nu vom avea diferenţe uneori foarte mari între doi furnizori la acelaşi site, însă e posibil ca micii întreprinzători din domeniu să nu mai aibă nici o şansă să pătrundă pe piaţă, nici măcar prin descoperirea unei formule revoluţionare.

Procentul vizitatorilor ce au părăsit siteul tău fără a vizita o altă pagină reprezintă rata de bounce şi este, poate, cea mai influentă informaţie statistică în ceea ce priveşte calitatea unui site.

Iată două situaţii şi concluziile aferente ce putem trage din urma ratei de bounce.
1. Rata mare de bounce a vizitatorilor veniţi de pe motoare de cautare.
Deşi motorul de cautare a considerat că informaţia de pe site-ul găsit este definitorie pentru un anumit cuvânt cheie, vizitatorul odată intrat pe pagină nu reuşeşte să acceseze informaţia dorită. Următorul pas pe care îl va întreprinde va fi să se intoarcă la motorul de căutare şi să acceseze o altă pagină, cel mai probabil a concurenţei. Intr-o astfel de situaţie, categoric, site-ul are nevoie de un studiu de uzabilitate şi optimizarea aferentă.

2. Rata mare de bounce a vizitatorilor veniţi de pe site-urile partenere, de pe urma bannerelor publicitare.
Una din cele mai frecvente greşeli pe care am întâlnit-o o reprezintă necorelarea dintre informaţia oferită de bannerul publicitar şi pagina către care acesta ne trimite. Deşi gaseşte cel putin de interes informaţia văzută pe banner, odată accesat linkul aferent, vizitatorul fie nu găseşte produsul promovat, fie găseşte exact aceeaşi cantitate de informaţie şi nimic mai mult. În mod normal, primul pas pe care îl va face, va fi să părăsească site-ul, uneori chiar enervat de timpul pierdut. Soluţia în cazul de faţă este evidentă: poziţionarea cât mai vizibilă pe pagina accesată a produsului sau serviciului promovat, cu link către o zona ce va răspunde nevoilor de informare a vizitatorilor.

O definiţie mai tehnică a termenului “Bounce Rate”. o găsim pe wikipedia.