Arhivă pentru categoria: ‘analiza web’

HTML Header: SEO si Uzabilitate

Duminică, 4 Mai, 2008

Codul din header-ul unui site este ignorat de foarte mulți programatori web, dar modul în care este construit acesta are relevanță atât din punct de vedere SEO cât si uzabilitate. Cu cât este mai optimizat și bine structurat cu atât va oferi mai puține bătăi de cap în viitor.

Înainte chiar de a ajunge la header, trebuie asigurat ca documentul HTML are setat un DOCTYPE care va ajuta browserele sa indetifice ce tip de cod (X)HTML se folosește, evitându-se astfel erorile de randare a paginii mai ales în ultimele versiuni de browsere. Următoare sugestie de constructție a DOCTYPE-ului ține de versiunea XHTML 1.0.

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="ro" lang="ro">

Ca și element obligatoriu pentru header, conform standardelor W3C, este doar tagul <title>. Inițial, acest tag era folosit doar de către browsere pentru a afișa numele paginii, însă ulterior a fost preuat și de motoarele de căutare pentru titlul rezultatelor. Pentru descrierea rezultatelor din căutări, Google și celelalte motoare folosesc meta description atunci când este setat, iar când nu, afișează elemente relevante aleatorii și truncate din conținutul paginii respective. Nici unul din marile motoare de căutare nu mai folosește meta keywords.

Astfel primele două linii imediat din header ar trebui să fie title și meta description, pentru a ne asigura ca spiderii motoarelor de căutare nu întâmpină nici o dificultate în a accesa această informație.

<head>
<title>Titlu pagină (max 70 caractere): Cuvânt cheie | Categorie | Denumire site</title>
<meta name="description" content="Descriere site in maxim 255 caractere, preferabil 100"/>

Un aspect de care ține foarte puțină lume cont este localizarea site-ului. Cât timp motorul de căutare nu are nici un indiciu că site-ul este scris într-o anumită limbă și oferă infromații în special într-o anumită țară există riscul ca acel site să fie inclus în cu totul altă categorie decât cea dorită. De exemplu, am întâlnit cazuri de site-uri care după campanii de optimizare au obținut rezultate foarte bune, dar în Republica Moldova și nu România. Pentru a evita astfel de cazuri și pentru a ne asigura că sunt indexate și diacriticele, următoarele două linii din header ar trebui să fie:

<meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8"/>
<meta http-equiv="content-language" content="RO"/>

De asemenea a nu se uita setarea elementelor de localizare din Google Webmaster Tools.

Am văzut nenumărate cazuri în care în continuare se pun indicii cu privire la modul de indexare a site-ului. Ideal este ca aceste indicii sa fie oferite în fișierul robots.txt, pentru a ține headerul cât mai compact și pentru a scurta timpul de încărcare a paginii. Oricum aceste indicii ar trebui folosite doar în cazul în care se dorește neindexarea unei anumite pagini sau a modului de navigare prin linkurile din pagina respectivă. Sugestii de implementare pentru meta robots, în astfel de cazuri, se găsesc pe Robotstxt.

Acum că am terminat cu motoarele de căutare putem trece la partea de uzabilitate a header-ului. E drept că utilizatorul nu vede informația scrisă în header, dar modul în care este structurată îl afectează direct.

Unul din factorii relevanți este timpul de încărcare a paginii. Pentru fiecare fisier de CSS din header și pentru fiecare fișier de functii javascript, browserul va apela serverul web. Cu cât sunt mai multe astfel de apleuri cu atât pagina se va încărca mai greu. Recomandarea este de maxim 2 fișiere pentru stilurile CSS (maxim 8 kB fiecare) și maxim 2 fișiere cu funcții Javascript cât mai optimizate din punct de vedere al dimensiunii fișierelor.

<link rel="stylesheet" href="/css/css1.css" type="text/css" media="screen"/>
<link rel="stylesheet" href="/css/css2.css" type="text/css" media="screen"/>

<script type="text/javascript" src="scripts/script1.js"></script>
<script type="text/javascript" src="scripts/script2.js"></script>

E foarte important a nu se folosi cod CSS inline sau Javascript embeded in header. Toate aceste definitii de stiluri sau functii de javascript trebuie externalizate cat mai mult posibil. Motoarele de căutare indexează tot codul (deci informație irelevantă) din o anumită pagină însă nu și din fișierele de stiluri și funcții. Această regulă este valabilă chiar și în cazul în care trebuiesc definite stiluri separate pentru Internet Explorer. Sintaxa corectă de cod pentru acest caz este:

<style type="text/css">
@import url(css/ie6.css);
</style>

O ultimă linie de cod pe care o recomand a fi adaugată in header este cea care definește iconul paginii web, deși acest element ține mai mult de estetică și nu e folosit de toate browserele.

<link rel="shortcut icon" href="favicon.ico" type="image/x-icon"/>

Pentru majoritatea dezvoltatorilor cu care am lucrat programarea unui site incepe cu tag-ul <body>, singurele probleme pe care și le pun despre <head> fiind cele de validare ale codului HTML.

Voi v-ați pus vreodata problema optimizării header-ului? Mai cunoașteți și alte trucuri?

Metode de căutare Google şi Yahoo

Duminică, 25 Noiembrie, 2007

Cu excepţia celor care lucrează în industria SEO, majoritatea căutărilor zilnice de pe motoarele de căutare intră în tiparul standard. Dacă ne dorim să aflăm informaţii despre Fiodor Dostoievski, vom accesa Google sau Yahoo şi vom căuta după cele două cuvinte.

Puţin ştiu de exemplu că în noul motor de căutare oferit de yahoo.com, o căutarea după
!wiki Fiodor Dostoievski” îi va trimite direct pe pagina de wikipedia cu biografia scriitorului.

Dar ce alte metode de căutare regăsim pe Google sau Yahoo?

termen căutat” - prin folosirea ghilimelor se vor returna rezultate ce vor corespunde exact cu expresia căutata.

*termen căutat - folosirea * împreună cu un termen (de ex. *marketing) va oferi rezultate cu sintagme relevante ce conţin acel termen.

[termen căutat] - Folosirea parantezelor pătrate va returna rezultate în care se va ţine cont de ordinea cuvintelor căutate.

site:domeniu.ro termen căutat - Căutare într-un anumit site după un termen dorit. De exemplu: site:wikipedia.org Fiodor_Dostoievski.

Căutarea anumitor tipuri de fişiere:

  • Yahoo - termen originurlextension:pdf (exemplu)
  • Google - termen filetype:pdf (exemplu)

Căutare în titluri, descrieri sau linkuri:

  • inurl:termen va căuta un anumit termen doar in adrese URL (Yahoo, Google)
  • intitle:termen va căuta un termen anume doar în titlurile site-urilor (Yahoo, Google)
  • inanchor:termen va căuta un termen anume doar linkurile din acea pagină. (doar Google)

Metode de căutare cu referire la propriul website sau concurenţă:

link:www.domeniu.com. Aceasta metodă returnează în Google toate site-urile care fac transfer de PageRank  către domeniul căutat: acele linkuri pe care Google le consideră valoroase în a tranfera autoritate (Page Rank pe larg (en)). În schimb Yahoo.com îţi va oferi toate linkurile indexate către pagina căutată. (exemplu: link://www.wsablog.net)

site:www.domeniu.com va returna în ambele motoare de căutare toate paginile indexate pentru site-ul căutat.

related:www.domeniu.com oferă informaţii despre pagini care au conţinut similar cu site-ul căutat.

cache:www.domeniu.com va returna pagina indexată de google pentru domeniul căutat. E o metodă bună pentru a afla când a fost ultima oară primit în vizită spiderul Google. In cazul Yahoo, varianta idnexată a site-ului se accesează prin linkul Cached din dreptul adresei url la căutarea unui anumit domeniu.

O perpectivă mai aprofundată, cel puţin din punct de vedere SEO, a metodelor de căutare din Google, poate fi găsit la cei de la SEOmoz.com.(en)

Alte variante de căutare în Yahoo, dar care nu se aplică în mod neapărat pentru România, pot fi găsite pe blogul oficial Yahoo Search. (en).

 E rândul vostru acum. Mai cunoaşteţi şi alte metode?

Interviu cu Avinash Kaushik

Joi, 25 Octombrie, 2007

Din păcate, nu am avut eu onoarea de a-l intervieva pe Avinash Kaushik, omul care a transformat Google Analytics în unul din cele mai reuşite unelte de analiza a traficului web - faptul că e gratuit nu trebuie omis nici el.

Privilegiul i-a aparţinut Adrianei Iordan, Manager Web Marketing la Avangate, companie în cadrul căreia împlinesc şi eu o lună de când lucrez. E drept că am citit acest interviu cu câteva zile înainte de a ajunge online fiind plăcut surprins de amabilitatea şi promptitudinea lui Avinash Kaushik.

Din tot interviul, două idei mi-au atras atenţia în mod deosebit:
1. Pagina de home nu mai e sub controlul tău. Aparţine de Google, Yahoo şi MSN. Oricare dintre primele 50 de pagini ale site-ului tău din punct de vedere al numărului de vizitatori trebuie tratate la fel de serios ca şi homepage-ul. Asigură-te că vizitatorii tăi înţeleg despre ce e vorba în site-ul tău indiferent de poziţionarea lor în structura lui.

2. 90% din investiţia pe care o faci pentru o bună cunoaştere a datelor despre publicul site-ului tău trebuie făcută în personal… Având în vedere că nu cunosc nici o companie din România care să aibă personal doar pe web analytics, aş indrăzni să duc mai departe vorbele lui Avinash în următoarea afirmaţie:

  • Investeşte 10% din bugetul pentru comunicare online în analizarea traficului pe website.ul tău. Din aceşti 10%, doar 1 procent de investit în unelte web de analiză, iar restul în analişti bine pregătiţi sau oameni care să-şi dezvolte aceste aptitudini în cadrul companiei.

Nu vreau să fiu înţeles greşit. 10% este o cifră foarte mică pentru a se investi în analiza traficului. Dar e un început bun. Odată cu rezultatele ce nu vor întârzia să apară, va creşte şi cifra investită.

Oricum, Avinash Kaushik nu se opreşte doar la aceste două idei. Interviul complet îl găsiţi aici.

Amazon.com renunţă la taburi…

Duminică, 21 Octombrie, 2007

Timp de mai bine de 10 ani, începând cu anul 1995, a vorbi despre modele de comerţ online însemna să vorbeşti despre Amazon. Fiecare magazin online, trend observat mai târziu şi în România, avea tendinţa să implementeze modele observate la Amazon.com, pe bună dreptate căci respectivele modele erau testate şi iar testate şi dovedite a funcţiona.

Săptămâna trecută însă Amazon a oferit o surpriză, deşi unii spun că aşteptată, şi a făcut un update major de design. Noul facelift a fost făcut în urma testărilor îndelungi cu utilizatori din Statele Unite şi din celelalte ţări unde Amazon face comerţ online.

Prima modificare care mi-a sărit în ochi a fost dispariţia taburilor folosite ca meniu de navigare. Jacob Nielsen considera această metodă total inadecvată, căci taburile ar trebui folosite nu pentru a trimite utilizatorul în zone din website cu conţinut diferit ci pentru a arăta acelaşi tip de conţinut sub forme diferite. Dar cum Amazon deja devenise numărul 1 în vânzări online, chiar şi el declara că odată ce acest tip de meniu va fi preluat de magazine online la nivel mondial e posibil să devină standard de navigare.

amazon redesign

Alte modificări operate de Amazon:

  • Listarea tuturor categoriilor de produse în colţul stânga sus. Vechea platforma oferea un acces mai puţin facil la categorii… dar să nu uităm, Amazon a fost lansat ca magazin online de cărţi. Restul categoriilor au venit mai târziu şi şi-au dovedit succesul abia acum în ultimii ani. Astfel au apelat la un design centrat pe nevoile utilizatorilor.
  • Au scos în evidenţă shoping cart-ul şi lista produselor salvate. Un alt element pe care s-au centrat e ceea ce ei numesc “wish list”. Personal nu am văzut pe nici o platformă din România acest modul şi nici nu sunt sigur de potenţialul lui având în vedere diferenţele culturale, dar oricum ar fi interesant de încercat. Această opţiune de listă cu produse dorite se salvează pe website în contul utilizatorlui şi poate fi vizualizată de oricine pe baza adresei de email a celui care a realizat respectiva listă. Cu alte cuvinte, nu mai trebuie să ne gândim foarte mult la ce îşi doreşte un amic de ziua lui, căci găsim cadourile râvnite în “wishlistul” salvat de el.
  • Linkuri şi shortcut-uri către ofertele zilnice de pe Amazon oferite contextual.
  • Nu în ultimul rând, noua faţă a Amazonului, şî noua gamă de culori transpune portalul în tendinţele web 2.0.

Interesant va fi să vedem dacă şi acum, ca şi cu 10 ani în urmă, vom vedea schimbări majore şi în celelalte platforme de comerţ online. Vom vedea modificări similare la platformele din România? Pariul meu va fi pentru modificări în timp, şi oricum doar după ce se vor obişnui şi utilizatorii cu ele. Atunci va deveni imperativă folosirea lor şi în celelalte portaluri de comerţ online.

Standarde de analiză a traficului

Miercuri, 5 Septembrie, 2007

Stafful “Web Analytics Association’s Standards Committee” au implementat primul document oficial al standardelor de Web Analytics. Deşi documentul este prezentat ca fiind versiunea cu numărul 4.0 cel mai probabil acest număr reprezintă numărul de variante care au fost dezvoltate în interiorul organizaţiei, căci este prima ediţia lansată publicului.

Download definiţiile de Web Analytics implementate de WAA Standards.

Având în vedere răspândirea curentului web 2.0, noile tehnologii Ajax sau a tehnologiilor echipei Adobe, definirea acestor standarde era foarte necesară astfel încât să poată fi abordate de toţi furnizorii de soluţii pentru analiza traficului web. În Sillicon Valley, deşi acest document este mai mult decât binevenit, există destul scepticism în ceea ce priveşte implementarea acestor standarde. Motivul: pentru marii furnizori formulele de analiză a traficului reprezintă un secret şi atu-ul afacerii. Standardizând aceste metode de calcul, nu vom avea diferenţe uneori foarte mari între doi furnizori la acelaşi site, însă e posibil ca micii întreprinzători din domeniu să nu mai aibă nici o şansă să pătrundă pe piaţă, nici măcar prin descoperirea unei formule revoluţionare.