Claudiu Murariu - Strategie & Analiză Web

Conform Wikipedia, Spamming (sau spam) este procesul de expediere a mesajelor electronice nesolicitate, de cele mai multe ori cu caracter comercial, de publicitate pentru produse şi servicii dubioase, practicată în industria e-marketingului şi de proprietarii de situri pornografice. Spam-ul se distinge prin caracterul agresiv, repetat şi prin privarea de dreptul la opţiune.

In prezent spam este considerat orice email primit pe care nu l-am solicitat. In realitate consideram spam absolut orice email - sau actiune online - care ne consuma timp fara a ne oferi satisfactii de nici un fel. Spam este si atunci cand Emag iti trimite email sa evaluezi ultimul produs cumparat, spam este si felicitarea trimisa de Craciun de toata lumea care a intrat in contact cu adresa ta de email, spam este si bancul rasuflat primit pe messenger in fiecare dimineata… sau cel putin asa consideram.

Daca, in schimb, emailul primit iti trezeste interesul, este incitant si nu reprezinta o pierdere de timp, daca bancul este nou si l-ai primit doar tu iar felicitarea vine intr-un mod inedit, atunci nu e spam, indiferent de unde ar veni… asta daca nu il primesc si toti ceilalti pe care ii cunosti.

Si totusi secretul nu e sa creezi ceva nou, personalizat, cu sume uriase de bani, ceva ce nu a fost testat niciodata. Secretul tine de context… sa apari la locul si momentul potrivit.

Cum ar fi daca Emag nu mi-ar trimite email de evaluare, ci data viitoare cand ajung la ei pe site mi-ar oferi sansa de a castiga un accesoriu cadou sau un voucher daca le raspund la solicitarea de evaluare a produsului cumparat?

In trecut cele mai reuşite spoturi publicitare care se foloseau în mod direct şi explicit de concurenţa erau cele relizate de Coca Cola şi Pepsi. Multe din ele n-au ajuns decât campanii virale, fiind interzise în multe ţări pentru difuzare. Oricum ele şi-au atins scopul, amuzând multă lume şi crescând brand awareness.

În prezent însă avem parte de o luptă între două companii mari, Apple şi Nokia, luptă din care nu se doreşte doar brand awareness. Iar interzise nu pot fi, căci ad-urile online nu sunt reglementate în ceea ce priveşte concurenţa şi nici nu cred că va fi posibil vreodată.

Primul caz, care m-a amuzat foarte mult, au fost campaniile de AdWords a celor de la Nokia ce au avut ca ţintă scăderile de preţ a telefoanelor iPhone.

Al doilea caz e mai generic şi se referă la restricţionarea softului folosit de iPhone. Un adevărat exemplu de comunicare creativă şi eficientă. Nici măcar nu a fost necesară numirea concurentului. S-au folosit foarte bine de efectele comunicării celor de la Apple şi a miilor de blogeri care au scris despre acest subiect.

Acum câteva minute am citit o ştire despre un concurs de scurt metraje lansat de YouTube în parteneriat cu HP. Concursul are la bază o temă intrigantă: unul din personajele filmului trebuie să se înfrunte cu o situaţie peste nivelul său de maturitate. Alte condiţii pentru ca un film să fie eligibil este folosirea frazei “I demand an explanation for these shenanigans. What do you have to say?” şi a unei scene în care un personaj oferă o fotografie unui altul. (HP e partener :).

O altă condiţie de eligibilitate este ca filmul să fie în limba engleză sau să fie subtitrat în această limbă. Cât pe ce să-mi sun prietenii care se mai ocupă cu scurt metraje în timpul liber, doar că mai era o o condiţie la final. Participanţii puteau fi doar din una din ţările: Brazilia, Canada, Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie şi Măritele State Unite. Sincer, am rămas mut în faţa ecranului… Care e logica acestei decizii? Concursul se desfăşoară online, deci investiţia făcută pentru implementarea lui nu depinde de ţara sau locaţia pe glob al unui participant.

Acum 5 ani de zile eram foarte supărat când de fiecare dată când doream să mă văd cu prieteni de prin diferite locaţii europene trebuia să ma preocup fie de viză, fie de o anumită sumă de bani pe care să o prezint garanţie la graniţă. Atunci ca şi acum credeam sincer în puterea internetului de a anula orice fel de graniţe câtre informaţie şi posibilităţi, indiferent de spaţiul de unde proveneau. Acum câteva zile citeam despre impactul internetului asupra protestului din Myanmar şi modul cum sutele de mii de bloguri care acopereau acest subiect scrise de cetăţeni de pretundeni aveau să conteze pentru situaţia acelei regiuni, ca acum să citesc cum nu pot să particip la un concurs de scurt metraj lansat de Google. Probabil că aşa înţeleg ei cel mai bine deja vestitul lor slogan “Do no evil!”.

Foşti colegi de liceu, viitori angajatori, prieteni, potenţiali parteneri chiar şi perechea ta înainte de prima întâlnire probabil că au făcut acest exerciţiu. De ce? Ei bine, Google este nu doar un motor de căutare ci şi un bun indicator al reputaţiei tale, online şi nu numai. Fie că sunt comentariile lăsate la vreun articol pe net, rezultatele la admiterea la facultate, vreun articol de ziar, toate acestea sunt indexate de motorul de căutare. Cu alte cuvinte spune-mi ce scrie despre tine pe Google ca să ştiu cine eşti. Bineînţeles că cei cu un nume mai comun, cum ar fi Popescu Dan, pentru care Google ofera 75 200 de rezultate, acest lucru poate lucra în avantajul sau dezavantajul lor, în funcţie de situaţie.

Deşi Google poate fi considerat un bun indicator al reputaţiei tale online, nu este şi o unealtă bună pentru managementul ei. Aici ţin să atrag atenţia: managementul reputaţiei nu este doar pentru celebrităţi sau oameni politici. Studenţii ce îşi doresc o carieră, managerii, chiar şi administratorii de firme mai mici sau mai mari acum pot apela la unelte, practic gratuite, de management al reputaţiei. Azi mă voi limita la un mic exerciţiu foarte util în această privinţă, uşor de pus în practică.

Cu toţii am auzit de RSS şi, deşi această tehnologie a avut un start timid, a reprezentat una din principalele inovaţii pentru trecerea spre web 2.0. Dacă vorbim de RSS, vorbim de blog şi despre www.technorati.com. Acest motor de căutare de bloguri se poate dovedi foarte util în ceea ce priveşte managementul reputaţiei. Şi acum exerciţiul: caută numele tău pe Technorati, mergi la secţiunea Posts, click pe butonul de RSS, copie linkul în RSS Reader-ul tău (vezi RSS Know How), şi uite aşa vei afla instantaneu de fiecare dată când cineva scrie un articol nou despre tine în blogosferă. Astfel vei putea contracara situaţiile de criză şi bucura de cele avantajoase. Acelaşi exerciţiu îl propun pentru motoarele de căutare ştiri, sau pe ziarele care oferă acest serviciu de abonare la o anumită căutare. Cu siguranţă lucrurile se vor simplifica când vom avea si Google News România.

Deşi putin offtopic, cred că acest video poate fi de folos majorităţii dintre noi. E drept că sunt lucruri pe care credem că le ştim cu toţii, dar oare le şi aplicăm?

Spre plăcuta mea surprindere, bila albă se duce către un site românesc, o unealtă des folosită de webmasteri, şi care avea nevoie disperată de o nouă faţă, de o noua structurare a informaţiei, şi poate cel mai important, de o îmbunătăţire a uzabilităţii. E vorba de www.rotld.ro. Auzisem de la colegi că a suferit un upgrade major, însă abia azi am avut nevoie de serviciile acestui site. Rapiditatea cu care am schimbat DNS/urile unui domeniu, uşurinţa de navigare - acum sunt necesare doar numele domeniului si a DNS-urilor, restul paşilor fiind realizaţi de portal - şi micile abordări AJAX, m-au convins să aplaud acest site.

De cealaltă parte a baricadei se află un site internaţional, cu un public uriaş, care avea nevoie de un upgrade cel puţin la fel de disperat. Ei bine, acesta s-a întâmplat, dar departe de a satisface nevoile publicului. Site-ul: www.formula1.com suferă în continuare de lacune în navigare şi, poate cel mai important, de o abordare New Media şi Social Networking. Aceste lacune au fost deplânse de publicul larg al acestui sport. Poate doar transmisii live a curselor ar mai fi putut anula din aceste lipsuri, lucru care, evident, nu s-a întâmplat.

Miercuri a avut loc conferinta Telecom BroadBand, eveniment organizat de FinMedia. Tot atunci am avut placerea sa-l cunosc pe Cristi Pavel, redactorul sef al eFinance, publicatia cu care am realizat in parteneriat studiul de caz pe gradul de uzabilitate al serviciilor de Internet Banking a primelor 5 banci din Romania. Din pacate nu am apucat sa schimbam decat doua vorbe, el fiind grabit spre lansarea Microsoft Vista in limba romana.

Evenimentul a fost impresionant, de o anvergura mult mai mare decat mi-am imaginat. Dintre invitati: Romtelecom, Orange, Vodafone, Alcatel Lucent, Ines Grup, RDS-RCS, GTS Telecom, Ensight, Interlan si DigiCom. Discutiile au fost mai mult indreptate spre zona tehnica, vorbindu-se despre infrastructura de broadband din tara, cadrul concurential si colocare.

Orange s-a prezentat ca fiind lider national in telefonia mobila din Romania, apoi si-a dezvaluit noua oferta de 3G, oferta anuntata in premiera in cadrul acestui eveniment. Marele avantaj il reprezinta pretul de 20$/luna pentru pachetul office cu banda de 3,6 Mb/s, pachet destinat atat statiilor desktop cat si pentru notebookuri. Imediat a urmat prezentarea celor de la Vodafone, lider mondial 3G care, din nou in premiera a prezentat noua oferta de 7,2Mb/s, cunoscuta si sub denumirea 3,5G. Pina in 2011 ne-au promis viteze de pina la 30Mb/s.

Cu trei zile inainte de eveniment, dna. Gili Cristian mi-a lansat provocarea de a modera sesiunea a doua, cu tema “Oferta de continut - Motorul accesului in banda larga”. Cu emotiile de rigoare, fiind pentru prima oara intr-o astfel de postura, am dus la bun sfarsit discutia. S-au atins si puncte tehnice, privind mai ales infrastructura si cadrul legislativ din Romania, cat si puncte legale de copyright si provocarile lansate de Web 2.0, sau potentialul si posibilitatile de IPTV in prezentul romanesc.

Desi a reprezentat inceputul discutiei noastre, am hotarat sa las pe sfarsitul acestui post un material video relevant pentru tema atinsa in timpul mesei rotunde ale carui discutii s-au invartiti in jurul noii oferte de continut.

Comunicarea clasica pierde din ce in ce mai mult teren, nu doar din cauza dezvoltarii rapide a mijloacelor new-media ci si din motivul schimbarilor sociale din randul publicurilor, internetul fiind principalul actor in aceste schimbari.

Doua transformari majore au avut loc in din acest punct de vedere. “Mesajul” s-a transformat in “Conversatie” iar zona de “Corporate” a emigrat catre zona de “Comunitate”. Cat despre “vechea” comunicare, va atasez acest splendid filmulet:

Vinerea trecuta am primit o invitatie in cadrul conferintei Telecom BroadBand. Evenimentul va fi organizat de catre publicatia e-Finance, publicatie cu care am colaborat si cu prilejul studiului efectual pe serviciile de online banking a primelor 10 banci din Romania.

Voi participa la discutii in ceea ce priveste impactul pe care il are broad-bandul asupra Web 2.0 si ma voi axa pe tema retelelor sociale (social networking) si a continutului multimedia din ce in ce mai avansat.

Conferinta are loc in data de 20 iunie, la Crown Plaza - Crown Ballroom. Programul va fi deschis la ora 9.00 de catre Cristian Pavel, redactor sef e-Finance si Varujan Pambuccian, presedinte, CTIC, Camera Deputatilor. La ora 11.00 este programata o discutie cu tema Dezvoltarea comunicatiilor in banda larga iar la ora 13.45 masa rotunda cu tema Oferta de Continut - motorul accesului in banda larga. La acesta din urma vor mai participa la discutii UPC, ALCATEL, RCS-RDS, UBI SOFT, BOOM TV, SOFTPEDIA, ARBO MEDIA, AD MISSION.

Si ca sa fiu in pas cu tema conferintei la finalul ei voi posta pe blog un rezumat video a evenimentului.