GECAD ePayment vrea sa te ia in armata. Pozitii deschise mai sunt la web marketing, web development, programare, vanzari si operatiuni. Ataca si tu una dintre ele AICI. Solda e buna, popota e asigurata, pericolele minore.
Te bagi? Pe lângă cele de mai sus enumerate mai adaug și eu jumătate de ladă de bere.
Codul din header-ul unui site este ignorat de foarte mulți programatori web, dar modul în care este construit acesta are relevanță atât din punct de vedere SEO cât si uzabilitate. Cu cât este mai optimizat și bine structurat cu atât va oferi mai puține bătăi de cap în viitor.
Înainte chiar de a ajunge la header, trebuie asigurat ca documentul HTML are setat un DOCTYPE care va ajuta browserele sa indetifice ce tip de cod (X)HTML se folosește, evitându-se astfel erorile de randare a paginii mai ales în ultimele versiuni de browsere. Următoare sugestie de constructție a DOCTYPE-ului ține de versiunea XHTML 1.0.
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="ro" lang="ro"> Ca și element obligatoriu pentru header, conform standardelor W3C, este doar tagul <title>. Inițial, acest tag era folosit doar de către browsere pentru a afișa numele paginii, însă ulterior a fost preuat și de motoarele de căutare pentru titlul rezultatelor. Pentru descrierea rezultatelor din căutări, Google și celelalte motoare folosesc meta description atunci când este setat, iar când nu, afișează elemente relevante aleatorii și truncate din conținutul paginii respective. Nici unul din marile motoare de căutare nu mai folosește meta keywords.
Astfel primele două linii imediat din header ar trebui să fie title și meta description, pentru a ne asigura ca spiderii motoarelor de căutare nu întâmpină nici o dificultate în a accesa această informație.
<head>
<title>Titlu pagină (max 70 caractere): Cuvânt cheie | Categorie | Denumire site</title>
<meta name="description" content="Descriere site in maxim 255 caractere, preferabil 100"/>Un aspect de care ține foarte puțină lume cont este localizarea site-ului. Cât timp motorul de căutare nu are nici un indiciu că site-ul este scris într-o anumită limbă și oferă infromații în special într-o anumită țară există riscul ca acel site să fie inclus în cu totul altă categorie decât cea dorită. De exemplu, am întâlnit cazuri de site-uri care după campanii de optimizare au obținut rezultate foarte bune, dar în Republica Moldova și nu România. Pentru a evita astfel de cazuri și pentru a ne asigura că sunt indexate și diacriticele, următoarele două linii din header ar trebui să fie:
<meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8"/>
<meta http-equiv="content-language" content="RO"/>De asemenea a nu se uita setarea elementelor de localizare din Google Webmaster Tools.
Am văzut nenumărate cazuri în care în continuare se pun indicii cu privire la modul de indexare a site-ului. Ideal este ca aceste indicii sa fie oferite în fișierul robots.txt, pentru a ține headerul cât mai compact și pentru a scurta timpul de încărcare a paginii. Oricum aceste indicii ar trebui folosite doar în cazul în care se dorește neindexarea unei anumite pagini sau a modului de navigare prin linkurile din pagina respectivă. Sugestii de implementare pentru meta robots, în astfel de cazuri, se găsesc pe Robotstxt.
Acum că am terminat cu motoarele de căutare putem trece la partea de uzabilitate a header-ului. E drept că utilizatorul nu vede informația scrisă în header, dar modul în care este structurată îl afectează direct.
Unul din factorii relevanți este timpul de încărcare a paginii. Pentru fiecare fisier de CSS din header și pentru fiecare fișier de functii javascript, browserul va apela serverul web. Cu cât sunt mai multe astfel de apleuri cu atât pagina se va încărca mai greu. Recomandarea este de maxim 2 fișiere pentru stilurile CSS (maxim 8 kB fiecare) și maxim 2 fișiere cu funcții Javascript cât mai optimizate din punct de vedere al dimensiunii fișierelor.
<link rel="stylesheet" href="/css/css1.css" type="text/css" media="screen"/>
<link rel="stylesheet" href="/css/css2.css" type="text/css" media="screen"/>
<script type="text/javascript" src="scripts/script1.js"></script>
<script type="text/javascript" src="scripts/script2.js"></script>
E foarte important a nu se folosi cod CSS inline sau Javascript embeded in header. Toate aceste definitii de stiluri sau functii de javascript trebuie externalizate cat mai mult posibil. Motoarele de căutare indexează tot codul (deci informație irelevantă) din o anumită pagină însă nu și din fișierele de stiluri și funcții. Această regulă este valabilă chiar și în cazul în care trebuiesc definite stiluri separate pentru Internet Explorer. Sintaxa corectă de cod pentru acest caz este:
<style type="text/css">
@import url(css/ie6.css);
</style> O ultimă linie de cod pe care o recomand a fi adaugată in header este cea care definește iconul paginii web, deși acest element ține mai mult de estetică și nu e folosit de toate browserele.
<link rel="shortcut icon" href="favicon.ico" type="image/x-icon"/>Pentru majoritatea dezvoltatorilor cu care am lucrat programarea unui site incepe cu tag-ul <body>, singurele probleme pe care și le pun despre <head> fiind cele de validare ale codului HTML.
Voi v-ați pus vreodata problema optimizării header-ului? Mai cunoașteți și alte trucuri?
Saptămâna trecuta am fost la Londra la SES (Search Engine Strategies). Deşi am vorbit cu o parte din stafful Google din Londra, am ajutat la realizarea câtorva interviuri cu “speakeri” din industrie ce au participat la acest eveniment, am participat la Google University, momentul care mi-a rămas întipărit în minte s-a consumat într-un restaurant apropiat de locul unde s-a ţinut evenimentul.
Pasul 1. Am fost întâmpinaţi de un chelner care ne-a dat bineţe şi ne-a invitat înăuntru. Imediat ne-a fost oferit meniul.
Pasul 2. După selectarea felului de mâncare dorit, au venit băuturile şi ni s-a asigurat ca în cel mai scurt timp vine şi primul fel de mâncare. Promisiune respectată.
Pasul 3. La scurt timp după ce am început să mâncăm chelnerul s-a prezentat din nou la masă întrebându-ne dacă ne place mâncarea şi e conform cu aşteptările noastre. Răspunsul este pozitiv. Aceeaşi intrebare şi pentru felul 2. Îi mulţumim pentru interesul acordat.
Pasul 4. La sfârşit suntem întrebaţi dacă ne-a plăcut şi dacă totul a fost OK. Răspuns pozitiv şi de data aceasta.
Majoritatea site-urilor româneşti pe care am navigat îşi setează ca obiective doar primii doi paşi. Unii, foarte puţini de altfel, ajung la pasul 4, dar sârind pasul 3: interacţionare cu clientul imediat după ce a intrat în posesia produsului sau serviciului comandat.
Chiar dacă mâncarea nu ar fi fost 100% aşa cum mi-aş fi dorit, ci poate doar 90% sau 80% aş fi ieşit din restaurantul respectiv convins de faptul ca am mâncat bine. Sincer nici nu mai ţin minte ce am comandat, dar cu siguranţă voi recomanda acel local dacă voi avea ocazia.
Voi ce părere aveţi? Aţi întâmpinat astfel de abordări în online-ul românesc?
Săptămâna ce tocmai a trecut 4 site-uri şi-au notat ca obiectiv atins trecerea la platforme de comeţ online:
http://www.bestkids.ro
Un magazin online de produse şi jucării pentru copii. Peste 4000 de vizitatori săptămânal, cu un design atractiv, şi gama variată de produse. Le doresc conversii cât mai multe.
http://www.pampam.ro
Se pare că a fost o săptămână a copiilor. Pampam.ro au trecut şi ei la posibilitatea plăţilor online; un magazin cu articole şi jucării pentru copii.
http://www.floriintimisoara.ro
Comenzi cu plata online pentru flori în timişoara. Design îndrăzneţ şi foarte atractiv. Ca şi celorlalţi le doresc rata de conversie cât mai mare.
http://www.avocatnet.ro
Cărţi, ghiduri şi CD-uri din domeniul legislativ. Acum pot fi achiziţionate online de la magazinul celor de la AvocatNet, un reper pentru comunităţile online din România.
Despre comerţ .ro au mai scris:
ITblogger.ro - Gecad Shop Relansare
Speakup.ro - Pe cand vânzări de maşini online?
Voi ce articole de comeţ online aţi recomanda?
Cu excepţia celor care lucrează în industria SEO, majoritatea căutărilor zilnice de pe motoarele de căutare intră în tiparul standard. Dacă ne dorim să aflăm informaţii despre Fiodor Dostoievski, vom accesa Google sau Yahoo şi vom căuta după cele două cuvinte.
Puţin ştiu de exemplu că în noul motor de căutare oferit de yahoo.com, o căutarea după
“!wiki Fiodor Dostoievski” îi va trimite direct pe pagina de wikipedia cu biografia scriitorului.
“termen căutat” - prin folosirea ghilimelor se vor returna rezultate ce vor corespunde exact cu expresia căutata.
*termen căutat - folosirea * împreună cu un termen (de ex. *marketing) va oferi rezultate cu sintagme relevante ce conţin acel termen.
[termen căutat] - Folosirea parantezelor pătrate va returna rezultate în care se va ţine cont de ordinea cuvintelor căutate.
site:domeniu.ro termen căutat - Căutare într-un anumit site după un termen dorit. De exemplu: site:wikipedia.org Fiodor_Dostoievski.
Căutarea anumitor tipuri de fişiere:
Căutare în titluri, descrieri sau linkuri:
link:www.domeniu.com. Aceasta metodă returnează în Google toate site-urile care fac transfer de PageRank către domeniul căutat: acele linkuri pe care Google le consideră valoroase în a tranfera autoritate (Page Rank pe larg (en)). În schimb Yahoo.com îţi va oferi toate linkurile indexate către pagina căutată. (exemplu: link://www.wsablog.net)
site:www.domeniu.com va returna în ambele motoare de căutare toate paginile indexate pentru site-ul căutat.
related:www.domeniu.com oferă informaţii despre pagini care au conţinut similar cu site-ul căutat.
cache:www.domeniu.com va returna pagina indexată de google pentru domeniul căutat. E o metodă bună pentru a afla când a fost ultima oară primit în vizită spiderul Google. In cazul Yahoo, varianta idnexată a site-ului se accesează prin linkul Cached din dreptul adresei url la căutarea unui anumit domeniu.
O perpectivă mai aprofundată, cel puţin din punct de vedere SEO, a metodelor de căutare din Google, poate fi găsit la cei de la SEOmoz.com.(en)
Alte variante de căutare în Yahoo, dar care nu se aplică în mod neapărat pentru România, pot fi găsite pe blogul oficial Yahoo Search. (en).
E rândul vostru acum. Mai cunoaşteţi şi alte metode?
Reputaţia este de fapt un concept foarte simplu pe care noi îl cunoaştem intuitiv. Acesta reprezintă percepţia celorlalţi asupra ta. Dacă oamenii te plac, te admiră şi sunt interesaţi de ceea ce spui sau faci, atunci au încredere în tine şi tu câştigi tot mai multă reputaţie în faţa lor. Unul dintre cele mai facile moduri de a pierde din capitalul reputaţiei îl reprezintă ignorarea răspândirii zvonurilor, atât celor pozitive cât şi negative.
Sub pretextul libertăţii de informare, zvonurile se răspândesc într-un vid juridic. De zvonuri nimeni nu scapă, personaje ilustre sau necunoscute sunt proiectate în faţa scenei lipsită de orice valori culturale. Bill Clinton a fost una dintre primele victime ale liberei informaţii „on line”. „Site”-ul ilustrat pe larg detaliind întilnirile cu Monica a devenit rapid unul dintre cele mai vizitate din lume, curând urmate de acela al Casei Albe. La noi, Columbenii au reuşit să ofere site-ului cancan.ro cea mai spectaculoasă creştere a numărului de accesări în ultimii ani.
Companiile, nici ele nu sunt mai norocoase. Zvonul că iaurturile Danone ar fi contaminate cu dioxină au condus la o scădere a vânzărilor de 15% (standard.ro). Un articol de pe varianta electronică a cotidianului Evenimentul Zilei ce a acoperit acest subiect a generat peste 80 de comentarii, majoritatea negative la adresa Danone (peste 10 000 de accesări). Devenit acesibil, zvonul a prins formă şi s-a sărăcit de valoarea sa de schimb.
Din nefericire, site-urile de zvonuri se multiplică la voia actualităţii şi a chefului; un adevărat de la gură la gură electronică, uşor de transmis şi rar controlat. Motiv pentru care am pus cap la cap o listă cu acţiuni online şi unelte aferente pentru monitorizarea zvonurilor, şi a reputaţiei în general.
Google Alert - deşi o unealtă rudimentară, se poate dovedi foarte utilă. Selectezi cuvintele cheie de care eşti interesat (numele organizaţiei sau a persoanei pe care doreşti să o monitorizezi, sau al concurenţei), iar Google îţi va trimite un email de fiecare dată când va afla o noutate privind cuvintele selectate de tine. Această unealtă se dovedeşte foarte utilă pentru reputaţia personală. Timpul în care va găsi o informaţie relevantă poate fi de câteva ore pînă la cteva zile din momentul apariţiei ei. Un serviciu asemănător oferă şi Yahoo.
Creare customizată de feeduri RSS - pentru a crea RSS-uri customizate şi pentru a fi sigur că vei atinge un număr cât mai mare de bloguri şi canale de ştiri recomand Google.com/blogsearch şi Technorati. Subscrie aceste RSS-uri în propriul reader pentru a scurta timpul necesar accesării lor. Informaţii despre această tehnică am mai scris şi în tutorialul pentru instalare RSS.
Monitorthis - un tool foarte util prin care se pot monitoriza anumite cuvinte cheie în 22 de motoare de căutare diferite. Rezultatele se accesează tot din readerul de RSS.
Identifică forumurile şi grupurile de discuţii unde îşi petrece timpul publicul tău sau concurenţa ta. Pe lîngă monitorizarea acestor grupuri, fă-ţi cunoscută oficial prezenţa. Una dintre cele mai folosite platforme pentru grupuri de discuţii în românia este Yahoo Groups. Platforme similare au fost dezvoltate şi de Microsoft şi Google.
Urmăreşte schimbările de pe site-urile concurenţei. Serviciul gratuit ce-ţi poate veni în ajutorul acestei sarcini este: Watchthatpage.com. Servicii contra cost: Copernic Tracker şi Website Watcher. Aceste softuri au şi opţiuni de monitorizare RSS, forumuri şi grupuri de discuţii,
Reputaţia rămâne clar un capital preţios, dificil de stabilit şi exigent.
Sunt 3 nume mari de părerea cărora trebuie ţinut cont de fiecare dată când ne dorim un site cu uzabilitate sporită:
Pareto
Principiul lui Pareto ne spune ca 80% din consecinţe sunt provocate de 20% dintre cauze. Această este şi o regulă de bază în afaceri: 80% din vânzări provin de la 20% din clienţi, dar poate fi aplicată şi în design şi uzabilitate. De exemplu îmbunătăţiri majore pot fi de cele mai multe ori obţinute prin identificarea şi mărirea atenţiei acordate celor 20% dintre utilizatori, consumatori, activităţi online, produse sau servicii care reprezintă 80% din contribuţia la profitul tău.
Fitts
Publicată în anul 1954, leagea lui Fitts ne propune un model al mişcărilor făcute de un utilizator, ce prezice timpul necesar pentru a te repoziţiona din zona A în zona B, ca fiind o funcţie între distanţa către zona respectivă şi dimensiunea zonei. Aplicând această lege putem înţelege mai bine modul prin care poziţionăm conţinutul relevant şi important pentru utilizator în locuri cât mai strategice pentru a mări accesibilitatea şi rata de click-uri în site.
Cliffhanger
Oamenii nu suportă incertitudinea. Avem tendinţa de a afla răspunsuri la problemele nerezolvate în cel mai scurt timp posibil. Efectele Cliffhanger se bazează pe acest fapt. Filmele, scenariile de teatru, articole de presă ce se folosesc de acest efect au un final neaşteptat, lăsând spectatorul sau cititorul într-o situaţie dificilă. Unele spoturi publicitare sunt realizate în acest fel, folosindu-se de întrebări fără răspuns sau provocatoare, utilizatorii fiind astfel “forţaţi” să citească advertorialul, să dea click pe banner sau pe link.
In trecut cele mai reuşite spoturi publicitare care se foloseau în mod direct şi explicit de concurenţa erau cele relizate de Coca Cola şi Pepsi. Multe din ele n-au ajuns decât campanii virale, fiind interzise în multe ţări pentru difuzare. Oricum ele şi-au atins scopul, amuzând multă lume şi crescând brand awareness.
În prezent însă avem parte de o luptă între două companii mari, Apple şi Nokia, luptă din care nu se doreşte doar brand awareness. Iar interzise nu pot fi, căci ad-urile online nu sunt reglementate în ceea ce priveşte concurenţa şi nici nu cred că va fi posibil vreodată.
Primul caz, care m-a amuzat foarte mult, au fost campaniile de AdWords a celor de la Nokia ce au avut ca ţintă scăderile de preţ a telefoanelor iPhone.
Al doilea caz e mai generic şi se referă la restricţionarea softului folosit de iPhone. Un adevărat exemplu de comunicare creativă şi eficientă. Nici măcar nu a fost necesară numirea concurentului. S-au folosit foarte bine de efectele comunicării celor de la Apple şi a miilor de blogeri care au scris despre acest subiect.
“Pe 15 octombrie, bloggeri din toata lumea se unesc pentru a evidentia o singura problema importanta in mintea tuturor. In 2007, aceasta problema importanta este mediul inconjurator…” ne anunţă descrierea în limba română a ceea ce este, cel mai probabil, cea mai mare mişcare internaţională în blogosferă. Acţiune tradusă in 22 de limbi, 14 000 de bloguri cu o audienţă de peste 12 milioane de utilizatori.
Unul din printurile recente pe care l-am văzut pe adsoftheworld reprezenta o scrisoare adresată lui Bono ce tocmai a fost citită şi aruncată pe jos, având următorul mesaj: “Din păcate, TMJ (o boală ce provoacă dureri foarte mari ale maxilarului) nu este la fel de trandy ca şi sărăcia sau încălzirea globală.” Ei bine mesajul avea dreptate. Încălzirea globală a devenit trendy.
Dar care sunt consecinţele acestui fapt? Fiind trendy, majoritatea oamenilor vor dori să fie la curent cu toate aspectele posibile. V.I.P.-urile vor dori şi ele să fie asociate cu acest trend căci le va creşte popularitatea în rândul fanilor; automat va creşte şi popularitatea fenomenului în sine. Companiile mari vor afişa o imagine de protejare a mediului căci dă bine. Pentru a se dovedi credibile vor investi bani în diferite proiecte care să le confirme preocupările faţă de situaţia actuală. Un fost candidat la preşedenţia SUA şi un actor american se vor duela în proiecte cinematografice despre încălzirea globală. Fiecare televiziune din lume acordă spaţiu de emisie pentru a acoperi acest subiect. Un stat american interzice folosirea becurilor cu filament.
Ei bine toţi, de la cei mici pînă la bunicii noştri sunt la curent cu încălzirea globală. Mulţi dintre ei îşi vor forma un comportament care să fie localizat în noul trend. E drept că a fi trendy denotă şi multă superficialitate. Dar cu siguranţă conferinţe academice în aule universitare n-ar fi reuşit niciodată să producă o schimbare în mentalitatea oamenilor faţă de cum au reuşit aceste campanii publicitare până la urmă.
Bineînţeles că internetul nu a putut lipsi de aici. Ce ne-a oferit el? În primul rând o sursă uriaşă de informaţii în ceea ce priveşte încălzirea globală. Atunci când se ridică o nouă dispută pe această temă în gaşca de prieteni, Google e cel mai bun mediator sau judecător dacă vreţi. Apoi blogosfera. Doar astăzi, 12 milioane de utilizatori vor citi despre acest subiect. Iar pariul meu va fi că va genera un număr uriaş de comentarii şi chiar mai multe articole despre mediul înconjurător. Doar e trendy, nu?
Reţele sociale se referă la toate practicile web care au scopul de a aduce oamenii împreună pentru a împărtăşi idei sau conţinut, experienţe sau perpective sau chiar elemente de multiplicare a acestor reţele.
Reţelele sociale pot fi considerate premise a ceea ce numim azi web 2.0. Oamenii petrec mult mai mult timp online, cantitatea de conţinut online crescând considerabil. Acest lucru a însemnat şi creşterea traficului, lucru îmbucurător pentru majoritatea site-urilor de comerţ online. Mai mulţi vizitatori, mai multe şanse ca cineva să cumpere un produs.
A însemnat şi cererea de conţinut real dar mai ales precis. Rezultatul: aproape nimeni nu mai cumpără online sau offline fără a se interesa de părerile altor utilizatori a produsului cu pricina. Nu pot spune că acest lucru a crescut considerabil calitatea produselor, dar pot spune cu convingere că a schimbat modul departamentelor de marketing online de a comunica cu publicul, crescând astfel vânzările.
În România, printre singurii care au îndrăznit să păşească în acest mediu cu succes sunt cei de la eMag. Statistic, nu pot să văd decât numărul mare de posturi apărute în platforma lor de forum, suficient cât să consider ca au făcut un pas înainte. Ar fi interesant să aflăm şi financiar dacă s-au bucurat de o creştere.
Dacă mai ştiţi şi alte example, share it please… 
Arhivă categoria internet.
